Site-ul unui cabinet de avocatură se construiește în ordinea în care alege clientul

Clientul compară trei-patru cabinete înainte să sune. Ce pui pe site, în ce ordine și ce interzice Statutul profesiei: onorarii, clienți numiți, rezultate.

Web DesignScris de Radu TomaPublicat pe 10 min de citit

Sâmbătă dimineață, administratorul unei firme de transport din Craiova găsește în cutia poștală o notificare de la un fost angajat, cu un termen de cinci zile. Caută un avocat pe telefon, deschide patru site-uri în patru file și le compară cu plicul pe genunchi. Acolo se hotărăște, înaintea oricărui apel, care cabinet primește dosarul. De aceea un site pentru cabinet de avocatură se decide înainte să se cumpere, iar decizia are o ordine: întâi poziționarea, apoi dovezile, apoi parcursul clientului prin pagini, apoi preluarea cererii. Designul vine ultimul.

Ordinea apare într-un ghid de web design pentru cabinete publicat de agenția Inkbot Design, care o justifică simplu: fiecare treaptă scade riscul pe care îl simte un om ce alege între mai multe cabinete. În România, a doua treaptă arată altfel. Codul deontologic al avocatului român și Statutul profesiei interzic exact dovezile pe care le recomandă ghidurile scrise pentru piața americană.

Ce compară clientul care are patru cabinete deschise în paralel

În 2023, după sondajul FindLaw despre nevoile juridice ale consumatorilor din SUA, peste trei sferturi dintre respondenți au vizitat între două și cinci site-uri înainte să contacteze un avocat. Asta înseamnă că site-ul cabinetului tău e citit lângă alte câteva, pe același ecran, în aceeași seară. Același sondaj arată că peste șapte din zece oameni iau primul contact prin telefon, iar jumătate se așteaptă la un răspuns în aceeași zi. Deci numărul de telefon trebuie să stea la vedere pe fiecare pagină, iar cineva trebuie să răspundă la el.

Aproape jumătate dintre respondenți au contactat mai mulți avocați fiindcă la primul nu au dat de nimeni sau nu au primit răspuns destul de repede. Comparația continuă și după site, la telefon. Acolo pierde cabinetul care tace.

Cifrele vin din SUA. Pentru piața românească nu există, din câte se știe public, o măsurătoare comparabilă, așa că ele arată mecanismul, fără să spună proporția de la noi.

Ce caută omul în cele patru file? Vrea să afle dacă acest cabinet preia exact tipul lui de problemă, cine sunt avocații, cum ia legătura și cât de repede primește un răspuns. Fiecare dintre cele patru întrebări corespunde unei trepte din ordinea de construcție.

Cu ce începi: o frază de poziționare pentru fiecare domeniu de practică

Poziționarea e propoziția care răspunde la „de ce cabinetul acesta, pentru problema mea”. Inkbot recomandă ca toți partenerii să fie de acord cu ea înainte de prima pagină. Pare un exercițiu de stil. De ea depind însă toate paginile care urmează.

Să luăm un cabinet fictiv din Craiova, cu doi avocați care lucrează în dreptul muncii, în litigii comerciale și în insolvență. Fraza „oferim servicii juridice complete” stă, probabil, pe toate cele patru site-uri pe care le compară administratorul din exemplu, deci nu îl ajută să aleagă. Fraza „Reprezentăm angajatori din Oltenia în litigiile de muncă, de la notificare până la ultima cale de atac” îi spune din prima frază că a ajuns unde trebuie.

Consecința practică e structurală: fiecare domeniu de practică primește pagina lui, cu tipurile de situații pe care cabinetul le preia. O singură pagină „Servicii” cu nouă domenii înșirate obligă clientul să ghicească, iar un om grăbit nu ghicește, închide fila.

Dovezile pe care le permite Statutul profesiei de avocat

Ghidurile scrise pentru SUA pun la această treaptă cauzele câștigate, sumele obținute, clienții cunoscuți și recenziile semnate. Art. 20 alin. (6) din Codul deontologic al avocatului român spune că o comunicare a avocatului nu poate conține onorariile practicate, garanția rezultatului, mențiuni comparative sau denigratoare și nici mențiuni privind rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes. Alin. (7) adaugă că avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului său. Deci aproape tot ce numește ghidul american drept dovadă iese de pe site înainte de prima machetă.

Comparația cu alți avocați cade separat. Art. 243¹ alin. (2) din Statut prevede ca informațiile publicate, inclusiv în spațiul virtual, să fie „transparente, veridice, corecte” și să nu fie „comparative cu alți profesioniști”. O frază ca „cel mai experimentat cabinet de dreptul muncii din Craiova” intră aici, oricât de bine ar fi documentată.

Ce rămâne? Anexa XXXIV la Statut, pct. 8.1, permite pe site mențiuni despre activitatea cabinetului și despre avocații care lucrează acolo, articole de specialitate, comunicări despre evenimentele profesionale, datele de contact și modul în care cabinetul corespondează cu clienții. Pct. 7 din aceeași anexă, scris pentru cărțile de vizită, admite titlurile științifice și profesionale, ariile de practică și specializările dobândite conform legii. Asta înseamnă că dovada se mută de pe rezultat pe oameni și pe explicație: profilul fiecărui avocat, cu titlurile și limbile în care lucrează, plus articole care explică o procedură mai clar decât o fac cele trei site-uri vecine.

Lista completă a formulărilor riscante, cu variante de rescriere, e în ghidul despre ce poate scrie avocatul pe site. Nuanța dintre un obiectiv realizat pentru un client și un rezultat prezentat ca reclamă o tratează pagina despre clienții și rezultatele pe site-ul avocatului, iar onorariile au pagina lor.

Regula atinge și adresa site-ului. Pct. 8.2 din Anexa XXXIV interzice un domeniu de internet format exclusiv din termeni generici despre serviciile avocatului. Decizia interpretativă nr. 125/2024 a Consiliului UNBR precizează că termenii generici, de orice natură, se folosesc numai împreună cu denumirea formei de exercitare a profesiei sau cu inițialele ei, iar o adresă de tipul „avocat” urmat de un oraș e publicitate „echivocă și ambiguă”. Aceeași decizie spune că paginile din rețelele sociale și promovarea în motoarele de căutare nu se pot face exclusiv prin termeni generici, fără numele cabinetului. Concret, adresa poartă numele cabinetului, iar detaliile sunt în ghidul despre adresa site-ului cabinetului.

Regula are și sancțiune. Pct. 11 din Anexa XXXIV dă consiliului baroului dreptul să controleze publicitatea din oficiu sau la sesizarea oricui și să dispună retragerea totală sau parțială a mențiunilor, iar încălcarea regulilor e abatere disciplinară gravă. Adică o frază scrisă de agenție ca să sune bine poate deveni o problemă disciplinară a avocatului. Textele de mai sus sunt citate din Statut, în forma consolidată publicată de UNBR, și din decizia din 2024; interpretarea finală o dă consiliul baroului. Mecanismul seamănă cu cel al cabinetelor medicale, unde pagina are voie doar să informeze.

Parcursul clientului: paginile urmează întrebările lui

Clientul nu gândește după organigrama cabinetului. Administratorul cu notificarea în mână se întreabă ce face în cinci zile, ce acte trebuie să aducă și dacă trebuie să vină la birou sau poate discuta la distanță. Pagina despre litigiile de muncă pentru angajatori răspunde exact în ordinea asta: ce situații preia cabinetul, ce documente aduci la prima discuție, cum decurge colaborarea și cum iei legătura.

Două limite din Anexa XXXIV, pct. 3.2, țin pagina în rama corectă. Lit. c) interzice promisiunea unor rezultate care nu depind exclusiv de cabinet, iar lit. e) interzice incitarea publică la începerea unui litigiu prin mijloace înșelătoare sau neconcurențiale. Pagina explică pașii și lasă decizia clientului. O formulare ca „câștigăm contestația” încalcă și lit. c), și interdicția garanției din Codul deontologic.

Ordinea de lucru e cea pe care o recomandăm la orice site: textul întâi, designul după. Un cabinet mic nu are nevoie de toate funcțiile din prima zi; logica pe niveluri, descrisă pentru site-ul unei clinici, se aplică la fel unei profesii reglementate.

Preluarea cererii: unde se pierd clienții deja convinși

CallRail a chestionat, în octombrie 2025, 100 de cabinete de avocatură din SUA. Raportul publicat de companie arată că 81% dintre ele au pierdut clienți din cauza răspunsului lent la apeluri, mesaje text sau formulare. Clientul convins de site pleacă, deci, la cabinetul care răspunde primul. Tot acolo, 52% dintre cabinete spun că au pierdut clienți din cauza apelurilor la care nu a răspuns nimeni, adică un telefon care sună în gol predă cererea altui cabinet.

Inkbot recomandă trei canale deodată: telefon, e-mail și formular, fiindcă oamenii aleg canale diferite. Pct. 8.1 din Anexa XXXIV permite și instrumente care ușurează comunicarea cu potențialii clienți. Formularul are nevoie însă de grijă: secretul profesional începe din primul mesaj, deci formularul întreabă puțin (nume, telefon, domeniul problemei, câteva rânduri) și lasă detaliile cauzei pentru discuția cu avocatul. Ce câmpuri pui și unde ajunge mesajul explică ghidul despre formularul de contact și secretul profesional.

Partea cea mai grea nu ține de site. Cine citește cererile venite vineri seara? Ce scrie mesajul automat de confirmare? Un răspuns automat care promite „revenim luni” unui om cu un termen de cinci zile îl trimite, practic, la cabinetul următor. Decizia se ia înainte de lansare: o persoană numită, un termen de răspuns scris pe site și respectat.

Designul vine la final și are o sarcină precisă

Pct. 8.1 din Anexa XXXIV prevede ca prezentarea site-ului să respecte demnitatea și onoarea profesiei, precum și secretul profesional. Asta împinge designul spre sobrietate: text care se citește ușor pe telefon, fotografii reale ale avocaților, numărul de telefon vizibil pe fiecare ecran. Designul confirmă ce au stabilit primele patru trepte.

Făcut primul, designul obligă textul să încapă în casete alese fiindcă arătau bine în machetă. Apoi poziționarea se scurtează, profilurile avocaților se reduc la o fotografie și un nume, iar formularul ajunge în subsol. Semnalele pe care le caută un client local în primele secunde sunt descrise pe larg în articolul despre ce caută un client din oraș pe site-ul tău.

Ce verifici înainte să aprobi site-ul cabinetului

Solicită harta paginilor înaintea primei machete

Solicită agenției un tabel simplu, înainte de orice imagine de design: pe fiecare rând o pagină, întrebarea clientului la care răspunde și fraza de poziționare a domeniului respectiv. Citește tabelul cu unul dintre partenerii cabinetului și corectați fraza până când amândoi o semnați. Ai făcut corect pasul dacă fiecare domeniu de practică are pagina lui și dacă fiecare pagină poate fi descrisă printr-o întrebare reală, de tipul „ce fac dacă un angajat contestă concedierea?”.

Trimite o cerere de test vineri seara

Pe varianta de test a site-ului, sau imediat după lansare, trimite din formular o cerere de pe o adresă personală, vineri după ora 18:00. Luni, la prânz, sună o dată la numărul afișat. Notează cine a primit mesajul, pe ce dispozitiv și după câte ore a răspuns cineva. Testul a trecut dacă răspunsul a venit în termenul pe care îl promite site-ul și dacă mesajul nu a stat într-o căsuță pe care nu o deschide nimeni în weekend.

Citește textul cu art. 20 din Codul deontologic alături

Deschide fiecare pagină în browser și caută, cu Ctrl+F, cuvintele „onorariu”, „tarif”, „lei”, „garantăm”, „cel mai”, „clienți precum”, „dosare câștigate” și semnul „%”. Pentru fiecare apariție, verifică fraza cu lista din art. 20 alin. (6). Pasul e făcut când căutările întorc zero rezultate în textul de prezentare și când adresa site-ului conține numele cabinetului sau inițialele lui.

Cum te poate ajuta Emblematic

Construim site-uri pentru cabinete de avocatură în ordinea de mai sus și citim textul cu regulile profesiei înainte de publicare, fără să ținem locul interpretării pe care o dă baroul. Site-ul de prezentare îl creăm gratuit, cu oricare dintre pachete, iar abonamentul acoperă ce urmează după lansare: găzduirea, mentenanța tehnică și, de la pachetul „Mentenanță și administrare web” în sus, modificările de conținut fără limită lunară. Cabinetul are și un panou în care schimbă singur un text sau o fotografie fără să poată strica afișarea, iar detaliile pentru profesia ta sunt pe pagina dedicată avocaților și birourilor notariale.

Dacă vrei să afli ce pagini ar avea site-ul cabinetului tău, scrie-ne. Îți trimitem harta paginilor pe domeniile tale de practică și formulările de pe site-ul actual pe care le-am verifica întâi cu Statutul.

Mai citește

Tu te ocupi de firmă, noi de site.

Spune-ne ce face firma ta. Îți trimitem oferta, iar site-ul e gata în 7-30 de zile.

  • Site-ul de prezentare îl creăm gratuit
  • Domeniul se înregistrează pe numele tău
  • Fără TVA adăugat la prețurile afișate

Formular de contact