Ghidul e pentru avocați. Adresa site-ului cabinetului conține denumirea formei de exercitare sau inițialele ei. Un termen generic precum „avocat”, „divorț” sau numele orașului e permis numai alături de ele. Adresele formate doar din termeni generici, inclusiv „avocat” urmat de localitate, sunt interzise de Decizia UNBR nr. 125/2024.
Regula de bază e în Anexa XXXIV a Statutului profesiei de avocat, la pct. 8.2. Decizia interpretativă nr. 125/2024 a Consiliului UNBR, care se aplică din (UNBR, Decizia interpretativă nr. 125/2024), a închis disputa dintre barouri despre cum se interpretează acel punct. Adresa din titlu, avocatdeva.ro, e un exemplu ilustrativ, construit după același tipar ca „avocatcluj”, exemplul pe care decizia îl citează la pct. 7, unde prezintă una dintre interpretările aflate în dezbatere. Consiliul UNBR adoptă interpretarea la pct. 16 și 18: termenul „avocat” asociat cu o arie geografică, fără denumirea formei de exercitare, e publicitate echivocă și ambiguă.
Ce spune Statutul despre adresa site-ului?
Pct. 8.2 din Anexa XXXIV are două teze. Prima: adresa domeniului de internet al formei de exercitare nu poate fi formată exclusiv din termeni generici cu referire la serviciile avocatului. A doua: termenii generici sunt permiși numai dacă sunt asociați cu denumirea formei de exercitare a profesiei sau cu inițialele acesteia.
Înainte de decizie, barourile interpretau diferit textul. Într-o interpretare, adrese ca „avocatcluj” sau „avocatromania” erau interzise. În cealaltă, interdicția privea numai termenii legați de servicii, de felul „avocatdivort”, iar asocierea cu o localitate ar fi rămas în afara regulii. Decizia prezintă cele două opinii la pct. 7-8. Consiliul UNBR a ales prima variantă: teza a doua se referă la orice fel de termeni generici, inclusiv la cei care nu privesc serviciile avocatului (pct. 16), iar „avocat” urmat de o arie geografică e publicitate echivocă și ambiguă (pct. 18).
Sursa: Decizia interpretativă nr. 125/2024 a Consiliului UNBR privind pct. 8.2 și 8.3 din Anexa XXXIV; Statutul profesiei de avocat, forma sintetică publicată de UNBR, Anexa XXXIV, pct. 8.2.
Ce înseamnă „termen generic”?
Orice cuvânt care nu identifică forma ta de exercitare: titlul profesiei („avocat”, „avocatură”, „lawyer”, „law”), un domeniu de practică („divorț”, „penal”, „dreptul muncii”), un calificativ („rapid”, „expert”) sau o arie geografică („Cluj”, „România”). După pct. 16 din decizie, natura termenului nu contează: toate intră sub aceeași regulă.
Decizia mai adaugă o interdicție pe care textul din anexă nu o spune expres: adresa nu poate conține nume proprii sau denumiri fără legătură cu denumirea formei de exercitare (pct. 20 și concluzia 1). O marcă inventată, un nume latinesc sau un nume de fantezie nu sunt termeni generici, dar sunt la fel de interzise. Motivarea pornește de la denumirea cabinetului: regulile profesiei impun ca ea să conțină numele sau inițialele avocatului, iar adresa de internet e echivalentul online al firmei de pe peretele sediului (pct. 19).
Poți adăuga orașul sau domeniul de practică?
Da, cu o singură condiție: alături de denumirea formei de exercitare sau de inițialele ei. Orașul singur, lângă „avocat”, e exact cazul pe care decizia îl califică drept publicitate echivocă și ambiguă (pct. 18), fiindcă nu caracterizează un cabinet anume, ci pe toți cei care lucrează în acea localitate. Pct. 21 adaugă argumentul concurenței loiale: o asemenea adresă poate sugera clientului că acel cabinet e singurul din zonă, ceea ce Codul deontologic, la art. 20 alin. (4), nu permite.
Exemplu. Un cabinet fictiv, „Cabinet de avocat Teodora Vârtosu”, alege adresa site-ului. Numele și adresele sunt ilustrative; la data redactării, niciuna dintre adrese nu era înregistrată la registrul .ro.
| Adresa | Verdict | De ce |
|---|---|---|
| avocatdeva.ro | interzisă | termen generic plus localitate, fără denumire (pct. 16 și 18) |
| divortexpres.ro | interzisă | numai termeni generici (pct. 8.2, teza întâi) |
| lexvera.ro | interzisă | nume propriu fără legătură cu denumirea cabinetului (pct. 19-21) |
| teodoravartosu.ro | permisă | reproduce numele din denumire |
| vartosu-avocat.ro | permisă, cel mai probabil | termen generic alături de numele de familie din denumire (pct. 8.2); decizia nu tranșează expres dacă numele de familie singur e suficient |
| tv-avocat.ro | permisă numai dacă „TV” sunt inițialele denumirii | pct. 8.2 admite inițialele formei de exercitare |
Calculul mutării. Să presupunem că același cabinet are deja un site cu 24 de pagini pe o adresă generică. Mutarea pe adresa nouă necesită 24 de redirecționări 301, câte una pentru fiecare pagină, de la adresa veche la pagina corespunzătoare de pe cea nouă. O redirecționare unică spre pagina principală ar trimite 23 de pagini indexate spre un conținut diferit, iar Google le tratează de regulă ca pagini inexistente. Valorile sunt ilustrative.
Ce faci dacă ai deja o adresă generică?
Decizia nu prevede un termen de tranziție și nu face excepție pentru adresele înregistrate înainte de adoptarea ei: interpretează textul pct. 8.2, care se aplică tuturor formelor de exercitare. Ordinea de lucru recomandată:
- înregistrezi adresa nouă, construită pe denumirea formei de exercitare;
- muți site-ul și pui redirecționările 301 pagină cu pagină, ca în calculul de mai sus;
- actualizezi adresa în profilul Google, în paginile din rețelele sociale, pe cărțile de vizită și pe corespondența cabinetului;
- clarifici cu consiliul baroului cât timp poate funcționa redirecționarea de pe adresa veche.
Ultimul pas contează fiindcă o adresă care redirecționează rămâne o cale de intrare spre cabinet. Decizia privește promovarea prin termeni generici, deci adresa veche, cât timp funcționează, poate fi privită cel mai probabil tot ca mijloc de promovare. Înregistrarea adresei noi o poți face și prin serviciul de înregistrare a domeniului de internet.
Se aplică regula și la paginile din rețele și la reclame?
Da. Pct. 8.3 din Anexa XXXIV permite paginile de prezentare și publicitatea în rețelele sociale și în motoarele de căutare, cu respectarea deontologiei și a regulilor concurenței loiale. Decizia extinde principiile de la pct. 8.2 și la acestea (pct. 24):
- în rețelele sociale, promovarea nu se poate face prin termeni generici neasociați cu denumirea sau inițialele formei (pct. 25), deci numele paginii și numele de utilizator urmează aceeași regulă ca adresa site-ului;
- în motoarele de căutare, promovarea numai prin cuvinte cheie generice, neasociate cu denumirea formei, care direcționează utilizatorul spre cabinet, nu e în concordanță cu regulile publicității (pct. 26). Practic, anunțul poartă denumirea cabinetului, iar campania nu se sprijină numai pe căutări generice de felul „avocat” urmat de oraș.
Cum se configurează profilul Google și reclamele în aceste limite afli din pagina despre Google pentru cabinete de avocatură.
Ce verifici înainte să înregistrezi adresa?
- Denumirea sau inițialele. Adresa conține numele din denumirea formei de exercitare sau inițialele ei, exact cum apar în actele cabinetului.
- Niciun nume de fantezie. Nu adaugi o marcă, un cuvânt latinesc sau o denumire comercială fără legătură cu denumirea.
- Termenii generici, numai alături. „Avocat”, orașul sau domeniul de practică apar doar lângă denumire, niciodată singuri.
- Disponibilitatea. Verifici la registrul .ro dacă adresa e liberă și dacă există o variantă apropiată, înregistrată de alt cabinet, care ar crea confuzie.
- Aceeași formă peste tot. Numele din profilul Google și din rețelele sociale urmează aceeași regulă; detaliile pentru profil sunt în ghidul despre cabinetul de avocatură pe Google Maps.
Merită să cumperi și adresa generică „ca rezervă”?
Aproape niciodată. Ideea obișnuită e să înregistrezi adresa conformă pentru site și pe cea generică „ca rezervă” sau ca redirecționare spre site, ca să prinzi căutările. Decizia privește tocmai promovarea prin termeni generici, deci, cel mai probabil, adresa generică nu se folosește nici ca intrare secundară. Cumpărată și nefolosită, nu îți aduce nimic; folosită ca redirecționare, te expune exact riscului pe care încercai să îl eviți.
Același lucru e valabil pentru varianta în engleză a site-ului: adresa urmează aceeași regulă, iar ce traduci și cum explici forma de exercitare unui client străin e tratat în ghidul despre site-ul cabinetului în engleză. Dacă vrei să știi dacă adresa și paginile actuale respectă decizia, le putem verifica în auditul gratuit.
Întrebări frecvente
Contează extensia, .ro sau .com?
Nu. Anexa XXXIV și Decizia nr. 125/2024 privesc conținutul adresei, adică termenii din care e formată, nu extensia. O adresă generică e interzisă la fel pe .ro, pe .com sau pe .eu.
Pot folosi „law” sau „legal” în adresă?
Numai alături de denumirea formei de exercitare sau de inițialele ei. Sunt termeni generici, iar decizia spune că regula privește orice fel de termeni generici (pct. 16), inclusiv în altă limbă.
Societatea are în denumire numele a doi asociați. Trebuie să apară amândouă?
Textul anexei admite denumirea formei de exercitare sau inițialele acesteia. Inițialele denumirii, urmate de un termen generic, sunt deci o variantă permisă. O adresă care păstrează numai unul dintre nume nu e tranșată expres de decizie; o clarifici cu baroul înainte de înregistrare.
Am adresa generică de dinainte de decizie. Sunt obligat să o schimb?
Decizia interpretează textul în vigoare și nu prevede o excepție pentru adresele înregistrate anterior. Consiliul baroului poate dispune retragerea mijloacelor publicitare care încalcă regulile, inclusiv online (Anexa XXXIV, pct. 11). Mutarea planificată, cu redirecționări pagină cu pagină, e mai ieftină decât una impusă.
Regula se aplică și numelui paginii de Facebook sau de LinkedIn?
Da. Pct. 24-25 din decizie aplică aceleași principii rețelelor sociale. Numele paginii și numele de utilizator conțin denumirea formei sau inițialele ei; un termen generic poate apărea numai alături.



