Ghidul e pentru avocați. Traduci paginile pe care clientul străin le folosește: domeniile de practică, echipa, colaborarea la distanță și contactul. Denumirea formei rămâne cea din România, cu o explicație la prima apariție, iar regulile profesiei se aplică la fel în fiecare limbă.
Versiunea în engleză trece prin aceleași reguli ca versiunea română. Art. 2431 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat prevede că informațiile difuzate public trebuie să fie transparente, veridice, corecte, fără să fie comparative, echivoce, ambigue sau înșelătoare. Art. 20 alin. (6) din Codul deontologic exclude din orice comunicare onorariile practicate, rezultatele, identitatea clienților, numărul de dosare și procentul de succes. Nicio regulă nu face excepție pentru textul tradus, iar o traducere aproximativă poate face echivocă o informație care în română era corectă.
Ce pagini traduci întâi?
Pe cele de care are nevoie un client care nu te cunoaște și nu citește româna:
- paginile domeniilor de practică în care lucrezi efectiv cu clienți din alte țări;
- echipa: avocații, calitatea fiecăruia în forma de exercitare și limbile în care acordă asistență juridică;
- colaborarea la distanță: cum se programează consultația, cum se trimit documentele, în ce limbă se poartă corespondența;
- contactul: telefonul cu prefixul internațional, formularul în limba clientului și sediul;
- politica de confidențialitate, fiindcă formularul în engleză colectează date personale la fel ca cel în română.
Istoricul cabinetului, paginile de prezentare generală și articolele de pe blog pot aștepta. Clientul străin are de regulă două întrebări la început: lucrezi în domeniul de practică de care are nevoie și poți lucra cu el de la distanță, în limba lui?
Cum scrii denumirea formei?
Exact cum este, în română, pe toate paginile și în toate limbile. Statutul dă ca exemplu denumirea „ION IONESCU - Cabinet de avocat”, iar aceasta rămâne neschimbată și pe pagina în engleză. Tradusă, denumirea nu mai e cea pe care clientul o regăsește în contractul de asistență juridică și în documentele cabinetului.
Lângă denumire, la prima apariție, adaugi o explicație în limba clientului: ce formă de exercitare a profesiei este, cine o conduce și din ce barou faci parte. Explicația descrie forma, nu o înlocuiește. Nu folosești un termen din alt sistem juridic ca și cum ar fi denumirea oficială: un asemenea termen poate sugera o structură, o răspundere sau o dimensiune pe care forma ta nu le are, iar informația devine echivocă. Explicația e a ta și se scrie ca explicație, într-o propoziție.
Aceeași regulă se aplică reclamelor. Anexa XXXIV a Statutului permite publicitatea în rețelele sociale și în motoarele de căutare (pct. 8.3), iar Decizia interpretativă nr. 125/2024 a Consiliului UNBR stabilește că publicitatea de acolo nu se poate face numai prin termeni generici, fără denumirea formei de exercitare sau inițialele ei (pct. 24-26 și concluzia 2). O reclamă în engleză care pomenește doar profesia și orașul nu îndeplinește cerința; aceeași reclamă, cu denumirea cabinetului în titlu, o îndeplinește.
Sursa: Decizia interpretativă nr. 125/2024 a Consiliului UNBR privind publicitatea, pct. 18 și 24-26, concluziile 1 și 2.
Versiunea în engleză stă pe adresa site-ului românesc, într-o secțiune proprie, de pildă /en/. Un domeniu de internet separat, compus numai din profesie și oraș în engleză, fără denumirea cabinetului, cade sub aceeași regulă: Decizia nr. 125/2024 consideră echivocă adresa formată din „avocat” și o arie geografică (pct. 18) și admite termenii generici, indiferent de natura lor, numai alături de denumirea formei de exercitare sau de inițialele ei (concluzia 1). Cum alegi adresa site-ului afli din ghidul despre adresa site-ului cabinetului de avocatură.
Ce termeni nu se traduc cuvânt cu cuvânt?
Termenii care au în România un regim juridic propriu. Pentru ei, un echivalent aparent dintr-o altă limbă poate avea, în sistemul juridic al clientului, alt conținut:
- denumirea formei de exercitare și a baroului, descrise mai sus;
- numele instanțelor, adică Judecătoria, Tribunalul, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție, care rămân în română, cu o explicație scurtă la prima apariție, fiindcă așa le va găsi clientul în acte și în citații;
- numele actelor normative, cum sunt Codul civil, Codul de procedură civilă sau Codul muncii: denumirea română, urmată de o explicație, nu poate fi confundată cu un act al altui stat;
- termenii profesiei, de pildă onorariul, contractul de asistență juridică și secretul profesional, pentru care un cuvânt aparent echivalent poate acoperi, în alt sistem juridic, mai mult sau mai puțin decât în România.
Pentru birourile notariale, interdicțiile din art. 17 al Codului deontologic al notarilor publici (Hotărârea UNNPR nr. 9/2015) se aplică la fel și versiunii în engleză a paginii profesionale, iar ce poate cuprinde pagina e descris în ghidul despre pagina de internet a notarului public.
Ce faci cu clientul care nu poate veni la birou?
Îi explici, pe o pagină separată și în limba lui, cum se lucrează de la distanță: cum se programează consultația, pe ce platformă video, în ce limbă se desfășoară, cum trimite documentele și când e nevoie să vină în România. Fluxul complet, de la programare la confirmare și plată, e descris în ghidul despre consultația juridică la distanță.
Pagina nu promite că totul se poate face de la distanță. Unele proceduri necesită prezența persoanei sau documentele originale, iar clientul trebuie să afle asta înainte de prima consultație.
Cum arăți că lucrezi în limba lui?
Prin lucruri pe care le poate verifica. Pe pagina echipei, la fiecare avocat, scrii limbile în care acordă asistență juridică. Treci o limbă numai dacă avocatul poate purta în ea o consultație întreagă: informația trebuie să fie veridică, iar clientul o verifică în primele minute ale primei discuții.
Trei semne practice: selectorul de limbă vizibil în antet, pe fiecare pagină; formularul de contact cu etichetele și mesajele de eroare traduse; confirmarea programării trimisă în limba în care s-a făcut solicitarea. Un site cu pagini în engleză și formular în română îi arată clientului exact punctul în care traducerea s-a oprit.
Dacă ai profil pe o platformă online pentru avocați, limbile trecute acolo coincid cu cele de pe site. Ce poți trece în profil afli din ghidul despre platformele online pentru avocați.
O pagină sau tot site-ul?
O singură pagină în engleză ajunge când clienții străini sunt rari și vin prin recomandare: pagina îi confirmă clientului că lucrezi în limba lui și îi dă contactul. Când vrei să te găsească pe Google un client din altă țară care caută un anumit domeniu de practică, îți trebuie câte o pagină pentru fiecare domeniu de practică, în limba în care caută el. Rareori e nevoie de tot site-ul tradus.
Exemplu. Valorile sunt ilustrative. Un cabinet are pe site-ul românesc 24 de pagini, dintre care șase sunt pagini ale domeniilor de practică în care lucrează și cu clienți din alte țări.
| Pagina tradusă | Câte pagini |
|---|---|
| Domeniile de practică | 6 |
| Echipa | 1 |
| Colaborarea la distanță | 1 |
| Contactul | 1 |
| Politica de confidențialitate | 1 |
| Total în engleză | 10 |
| Site-ul românesc, pentru comparație | 24 |
Traduci zece pagini din 24, adică mai puțin de jumătate. Calculul contează și după publicare: fiecare pagină tradusă se ține la zi în ambele limbi, deci o modificare de text se face de două ori pe zece pagini, iar celelalte 14 rămân numai în română.
Când nu merită să traduci articolele juridice?
Când nu ai un avocat care să le verifice în limba țintă. Un articol despre legislația românească, tradus de cineva fără pregătire juridică sau de un program automat, poate pune un termen greșit într-o frază care în română era corectă. Informația devine echivocă, iar art. 2431 alin. (2) se aplică textului publicat, indiferent cine l-a tradus. Până găsești avocatul care să îl verifice, articolul rămâne numai în română.
Dacă vrei să vezi cum apare cabinetul pe Google înainte să decizi ce traduci, radiografia online a cabinetului de avocatură îți arată punctul de pornire. Pentru o analiză a site-ului existent, în română sau în engleză, poți solicita auditul gratuit.
Întrebări frecvente
Pot traduce denumirea „cabinet de avocat” în engleză?
Ca explicație, da; ca denumire, nu. Denumirea formei de exercitare rămâne cea din România pe toate paginile, iar lângă ea, la prima apariție, explici în limba clientului ce fel de formă este.
Trebuie să traduc tot site-ul?
De regulă, nu. Paginile domeniilor de practică în care lucrezi cu clienți din alte țări, echipa, colaborarea la distanță, contactul și politica de confidențialitate acoperă ce caută un client străin. În exemplul din ghid, asta înseamnă zece pagini din 24.
Pot face reclame pe Google în engleză?
Da. Anexa XXXIV a Statutului permite publicitatea în motoarele de căutare (pct. 8.3), iar Decizia UNBR nr. 125/2024 impune ca reclama să fie asociată cu denumirea formei de exercitare sau cu inițialele ei (pct. 26 și concluzia 2). Interdicțiile din art. 20 alin. (6) din Codul deontologic se aplică reclamei în engleză la fel ca celei în română.
Pot folosi traducerea automată pentru paginile de prezentare?
Ca prim pas, cu condiția ca un avocat care cunoaște limba să recitească fiecare pagină înainte de publicare. Răspunderea pentru textul publicat rămâne a avocatului, indiferent cine sau ce l-a tradus.
Ce limbi trec la fiecare avocat din echipă?
Numai limbile în care avocatul poate purta o consultație întreagă. Art. 2431 alin. (2) din Statut impune informații veridice, iar o limbă trecută pe site și nefolosită în consultație contrazice exact această cerință.



