Ghidul e pentru avocați. Pe site-ul cabinetului poți scrie cine ești, forma de exercitare, baroul, domeniile de practică, limbile în care lucrezi și cum se desfășoară colaborarea. Nu poți scrie onorariile practicate, rezultatele, numele clienților, numărul de dosare sau procentul de succes și nu te poți compara cu alți avocați.
Regulile vin din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 64 din (UNBR, Statutul profesiei de avocat, forma sintetică), și din Codul deontologic al avocatului român, reprodus în Anexa XXXIV a Statutului. Ce urmează se aplică numai avocaților. Notarii publici au alt regim, mult mai restrictiv, descris în ghidul despre pagina de internet a notarului.
Ai voie să faci publicitate ca avocat?
Da, cu limite. Statutul face distincția între publicitatea profesională, care promovează profesia și se face numai de organele profesiei (art. 243 alin. (3)), și publicitatea formelor de exercitare, adică orice prezentare a activității și a serviciilor cabinetului, indiferent de mijloc (art. 243 alin. (2)). Site-ul tău intră în a doua categorie.
Art. 238 alin. (1) fixează principiul: avocatul folosește, direct sau indirect, numai procedee oneste pentru a dobândi clientela. Art. 2431 alin. (2) spune cum trebuie să fie informațiile difuzate public, inclusiv în spațiul virtual: transparente, veridice, corecte, fără să fie comparative cu alți profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare sau denigratoare. Alin. (3) adaugă că ele se referă exclusiv la natura și limitele obligațiilor profesionale ale avocatului. Legea nr. 51/1995, la art. 47, permite publicitatea și lasă Statutului reglementarea detaliată; Statutul și anexele lui sunt deci textul după care îți verifici pagina.
Sursa: Statutul profesiei de avocat, forma sintetică publicată de UNBR, art. 238, 243 și 2431-2433.
Ce poți scrie pe site?
Codul deontologic te autorizează să informezi publicul despre serviciile pe care le oferi, dacă informația e fidelă, obiectivă și veridică (art. 20 alin. (3)). Pct. 8.1 din Anexa XXXIV enumeră ce poate cuprinde site-ul unei forme de exercitare a profesiei. Tradus în paginile unui site, înseamnă:
- denumirea formei de exercitare și baroul din care faci parte, scrise la fel pe toate paginile;
- avocații care lucrează în cabinet sau în societate, cu calitatea fiecăruia (titular, asociat, colaborator, salarizat) și titlurile științifice sau profesionale dobândite;
- domeniile de practică, fiecare pe pagina lui, descrise prin tipurile de situații juridice pe care le acoperă, nu prin cauze concrete (detaliat în ghidul despre pagina unui domeniu de practică);
- limbile în care poți acorda asistență juridică;
- cum se desfășoară colaborarea: cum se face programarea, ce documente aduci la consultație, cum comunici cu cabinetul;
- articole de specialitate și comunicări despre evenimente profesionale;
- datele de contact și sediul, plus, dacă există, sediul secundar sau biroul de lucru.
Conținutul și modul de prezentare trebuie să respecte demnitatea și onoarea profesiei, precum și secretul profesional (tot pct. 8.1). Asta privește și formularul de contact: ce date soliciți la primul mesaj e tratat separat, în ghidul despre formularul de contact și secretul profesional.
Ce nu apare în nicio comunicare?
Art. 20 alin. (6) din Codul deontologic enumeră ce nu poate conține nicio comunicare a avocatului:
- onorariile practicate în relația cu clienții;
- garanția rezultatului;
- mențiuni comparative sau denigratoare;
- referiri la funcții sau activități fără legătură cu exercitarea profesiei, precum și la rolurile jurisdicționale ori din alte autorități publice;
- mențiuni despre rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentul de succes.
Alin. (7) adaugă o interdicție distinctă: nu te folosești de notorietatea unui client ca să îți promovezi serviciile. Alin. (4) acoperă tot restul: publicitatea, pe orice suport, inclusiv pe platforme online, e autorizată numai dacă nu conține informații false sau care pot induce publicul în eroare și nu afectează imaginea profesiei ori reputația colegilor. De ce nu pot apărea logourile firmelor pe care le asiști și cauzele încheiate favorabil e explicat pe larg în ghidul despre clienții și rezultatele pe site-ul avocatului.
Sursa: Codul deontologic al avocatului român, art. 20, reprodus în Anexa XXXIV a Statutului.
Exemplu. Șase formulări de pe pagina principală a unui cabinet de dreptul familiei, trecute prin regulile de mai sus. Rândurile sunt ilustrative, nu citate de pe site-uri reale.
| Formulare cu risc | Regula | Ce scrii în schimb |
|---|---|---|
| „Cel mai bun avocat de divorț din oraș” | art. 2431 alin. (2) din Statut: informația nu e comparativă cu alți profesioniști | „Dreptul familiei: divorț, partaj, locuința copilului” |
| „98% dosare câștigate” | art. 20 alin. (6) din Cod: procentul de succes | rândul dispare |
| „Peste 500 de dosare” | art. 20 alin. (6): numărul de dosare | rândul dispare |
| „Garantăm obținerea custodiei” | art. 20 alin. (6): garanția rezultatului | rândul dispare |
| „Consultația costă X lei” | art. 20 alin. (6): onorariile practicate | „Consultația inițială se plătește; onorariul îl afli la programare.” |
| „Fost consilier local” | art. 20 alin. (6): funcții fără legătură cu profesia | rândul dispare |
Rezultatul: din șase formulări, una se rescrie, una se reformulează, iar patru dispar fără înlocuitor. Pagina pierde patru afirmații, dar nu pierde nicio informație pe care clientul o poate verifica.
Ce înseamnă „necomparativ” și „neechivoc”?
Comparativ poate fi și un text care nu numește alt cabinet. Definiția de la pct. 2.7 din Anexa XXXIV privește publicitatea care identifică explicit sau implicit un concurent ori serviciile lui. „Cel mai bun”, „primul cabinet din județ” sau „singurii specializați în” se raportează implicit la toți ceilalți avocați din aceeași zonă, deci intră sub interdicție chiar fără un nume.
Echivoc e textul care permite mai multe interpretări, dintre care una înșelătoare. Decizia interpretativă nr. 125/2024 a Consiliului UNBR aplică noțiunea la adresele de internet: o denumire de felul „avocat” urmat de o arie geografică nu caracterizează individual un cabinet, ci pe toți cei care lucrează acolo, deci e echivocă (pct. 18). Același test funcționează pe orice titlu de pagină. Dacă fraza s-ar potrivi oricărui alt cabinet din oraș sau sugerează că ești singurul care oferă serviciul, e echivocă.
O formulare des întâlnită merită atenție aici: „avocat specialist în”. Specializările dobândite conform legii apar în Anexa XXXIV numai la cărțile de vizită (pct. 7). Pe site e mai sigur termenul „domeniu de practică”, care descrie ce faci fără să sugereze o calitate atestată pe care cititorul nu o poate verifica.
Regulile despre site din art. 244-250 mai sunt în vigoare?
Nu. Art. 244-250 din Statut, care cuprindeau vechile reguli despre site, adresele de e-mail și blog, au fost abrogate prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 195/2021, cu efect din (UNBR, Statutul profesiei de avocat, forma sintetică (nota de abrogare)). Articolele sunt citate încă des pe internet, în ghiduri și în articole scrise înainte de abrogare, ca și când s-ar aplica.
Regulile care le-au înlocuit sunt cele de mai sus: art. 243-2433 din Statut, art. 20 din Codul deontologic și Anexa XXXIV, cu pct. 8 dedicat publicității online. Dacă pagina ta de termeni sau un articol de pe blog trimite la art. 244-250, trimiterea trebuie actualizată; cum îți ții la zi articolele când se schimbă textul citat afli din ghidul despre articolele juridice ținute la zi.
Ce riști dacă pagina nu respectă Statutul?
Art. 2433 din Statut califică publicitatea făcută fără respectarea regulilor din lege și din Statut drept abatere disciplinară. Pct. 11 din aceeași anexă merge mai departe: nerespectarea regulilor de publicitate, prin fapte proprii sau prin intermediari care acționează pentru forma de exercitare, constituie abatere disciplinară gravă.
Controlul îl face consiliul baroului, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu. Consiliul poate dispune retragerea mijloacelor publicitare, fizic sau online, total ori numai a anumitor mențiuni, iar pentru site poate dispune eliminarea de îndată a mențiunilor și legăturilor contrare principiilor profesiei (pct. 8.1). Formula „prin intermediari” contează pentru tine dacă pagina a fost scrisă de o agenție: răspunderea rămâne a avocatului, nu a celui care a redactat textul.
Când nu merită să rescrii tot site-ul?
Când problema e o frază, nu structura. Dacă pagina descrie corect domeniile de practică, iar abaterea stă într-un titlu comparativ sau într-un procent de succes rămas din vechea versiune, schimbi fraza și lași restul neatins. Un site refăcut din cauza a trei rânduri costă timp și poziții în Google fără niciun câștig de conformitate.
Ghidul nu înlocuiește consultarea baroului tău. Interpretarea finală a unei formulări aparține consiliului baroului, iar art. 2433 face din abatere o chestiune disciplinară. Un verificator de texte pentru site-urile avocaților e în pregătire; până atunci, dacă vrei o a doua verificare a paginilor existente, o poți solicita prin auditul gratuit.
Întrebări frecvente
Pot scrie pe site că sunt specializat într-un anumit domeniu de practică?
Poți scrie domeniile de practică în care lucrezi. „Specializările dobândite conform legii” apar în Anexa XXXIV numai la cărțile de vizită, deci „specialist” fără o asemenea specializare poate fi interpretat ca echivoc. „Domeniu de practică” spune același lucru fără acest risc.
Pot afișa logourile firmelor pe care le asist?
Nu. Art. 20 alin. (6) din Codul deontologic interzice mențiunile despre identitatea clienților, iar Anexa XXXIV, la pct. 3.1 lit. c), interzice nominalizarea clienților din portofoliu. Un logo identifică clientul la fel de clar ca numele lui.
Pot face reclame pe Google sau în rețelele sociale?
Da. Pct. 8.3 din Anexa XXXIV permite paginile de prezentare și publicitatea în rețelele sociale și în motoarele de căutare, cu respectarea deontologiei și a regulilor concurenței loiale. Decizia UNBR nr. 125/2024 impune ca reclama să poarte denumirea formei de exercitare sau inițialele ei, nu numai termeni generici (pct. 25-26). Detaliile sunt în ghidul despre adresa site-ului cabinetului.
Pot publica articole despre modificări legislative?
Da. Pct. 8.1 din Anexa XXXIV include articolele de specialitate printre conținuturile permise ale site-ului. Articolul explică legea; nu descrie cauze concrete și nu prezintă o soluție obținută pentru un client.
Cine verifică dacă site-ul meu respectă regulile?
Consiliul baroului din care faci parte, la sesizarea oricărei persoane sau din oficiu (Anexa XXXIV, pct. 11). Ai obligația să îi pui la dispoziție actele și informațiile solicitate.
Mai sunt valabile regulile din art. 244 și următoarele despre site?
Nu. Art. 244-250 au fost abrogate prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 195/2021. Regulile în vigoare sunt art. 243-2433 din Statut, art. 20 din Codul deontologic și Anexa XXXIV.



