Clienții și rezultatele pe site-ul avocatului: de ce nu pot apărea logourile firmelor și cazurile câștigate?

Codul deontologic al avocatului exclude din comunicări identitatea clienților, rezultatele obținute și numărul de dosare, fără excepție pentru acordul clientului. Ghidul arată ce scoți de pe site și cum prezinți experiența cabinetului fără nume.

Avocatură și notariScris de Radu TomaPublicat pe Revizuit în 8 min de citit

Ghidul e pentru avocați. Codul deontologic al avocatului exclude din orice comunicare identitatea clienților, rezultatele obținute, numărul de dosare, cifra de afaceri și procentajul de succes, iar notorietatea clientului nu se folosește. Pe site-ul cabinetului sau al societății de avocați nu apar logourile firmelor-client, „cazurile de succes” sau valoarea tranzacțiilor, nici cu acordul clientului.

De ce nu poți arăta pentru cine lucrezi?

Pentru că textul nu lasă loc de interpretare. Art. 20 alin. (6) din Codul deontologic al avocatului român enumeră ce nu pot conține comunicările avocatului, iar ultima liniuță a listei privește „mențiuni privind rezultatele obținute, identitatea clienților, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes”. Interdicția privește orice comunicare, iar reclama plătită e doar una dintre ele. Pagina „Despre noi”, prezentarea în PDF trimisă unui client nou, articolul de pe blog și postarea de pe LinkedIn sunt comunicări ale avocatului la fel ca bannerul de pe Google.

Alineatul (6) nu prevede o excepție pentru acordul clientului. O firmă care îți spune „ne poți trece pe site” nu schimbă regula, fiindcă regula nu o protejează doar pe ea: protejează și profesia de publicitatea construită pe portofoliu.

Ghidul de bune practici din Anexa XXXIV a Statutului spune același lucru din alt unghi. La pct. 3.1 lit. c) interzice „nominalizarea clienților din portofoliu sau indicarea litigiilor” în care a fost implicată forma de exercitare a profesiei, iar la pct. 3.2 lit. b) exclude prezentarea cabinetului prin mijloace de publicitate „asociate cu numele și denumirea unui client”.

Se adaugă secretul profesional. Art. 8 din Statut spune că „secretul profesional este de ordine publică” și că avocatul îl păstrează „privitor la orice aspect al cauzei”. Dacă simpla existență a relației cu clientul intră sau nu în secretul profesional e o întrebare la care nu am găsit un text care să răspundă direct. Prudența e aceeași în ambele variante: nu confirmi public cine îți e client.

Sursa: Statutul profesiei de avocat, forma publicată de UNBR: art. 8, art. 2431 alin. (2) și Anexa XXXIV, care reproduce art. 20 din Codul deontologic al avocatului român.

Ce înseamnă „rezultatele obținute”?

Orice frază din care cititorul află cum s-a terminat o cauză sau o operațiune: „am obținut achitarea”, „instanța ne-a dat câștig de cauză”, „am recuperat integral creanța”, „tranzacția s-a închis în termen”, „dosare câștigate”. Intră aici și cifrele care măsoară succesul: procentul de cauze câștigate, numărul de dosare, suma totală recuperată pentru clienți.

Art. 2431 alin. (2) din Statut impune ca informațiile difuzate public de forma de exercitare a profesiei să fie „transparente, veridice, corecte” și să nu fie „comparative cu alți profesioniști, echivoce, ambigue, înșelătoare”. Un rezultat dintr-o cauză, scos din context, e greu de împăcat cu cerința de a nu fi echivoc: cititorul îl ia drept promisiune pentru cauza lui, deși fiecare dosar are probele lui.

Un avertisment pentru cine citește anexele cu atenție. Același pct. 3.2 lit. b) din Anexa XXXIV are o a doua frază, potrivit căreia „prezentarea unui obiectiv realizat cu succes pentru un client” nu constituie o încălcare a regulilor privind publicitatea. Fraza stă într-un ghid de bune practici, iar art. 20 alin. (6) din Codul deontologic exclude mențiunile privind rezultatele obținute fără o asemenea excepție. Între cele două texte există deci o tensiune, pe care niciunul nu o rezolvă. Nu tratăm fraza din anexă ca pe o permisiune. Până la o lămurire din partea UNBR, recomandarea noastră e una de prudență: urmezi regula mai strictă, cea din Cod, și nu construiești pagina pe fraza din anexă. Un rezultat prezentat fără numele clientului rămâne o mențiune privind rezultatele obținute, adică exact ce exclude Codul.

Ce faci cu logourile firmelor-client?

Le scoți de pe toate paginile pe care s-au strâns de-a lungul anilor. Logoul e denumirea clientului în formă grafică, deci intră sub aceeași interdicție ca numele scris. Bannerul „Au avut încredere în noi” de pe prima pagină e doar locul cel mai vizibil. Verifică și:

  • pagina „Experiență” sau „Proiecte” și fișele avocaților, unde apar des formule ca „a asistat Banca X la…”;
  • prezentarea cabinetului în PDF, descărcabilă de pe site, și imaginile din biblioteca media, care rămân accesibile la adresa lor după ce le scoți din pagină;
  • articolele de pe blog care pornesc de la „un dosar pe care l-am câștigat recent”;
  • textul alternativ al imaginilor și descrierile pentru Google, unde un nume de client poate rămâne ascuns ochiului, dar vizibil motorului de căutare;
  • profilurile avocaților pe LinkedIn, care sunt tot comunicări ale avocatului (LinkedIn pentru avocați).

Codul nu face diferența între clientul mare și cel mic. Un logo de multinațională și numele unei firme locale cad sub aceeași regulă.

Poți scrie „tranzacții de X milioane”?

Nu. Valoarea unei tranzacții e o cifră despre activitatea cabinetului, apropiată de cifra de afaceri pe care art. 20 alin. (6) o exclude, și e totodată o mențiune despre un rezultat: tranzacția s-a încheiat, la valoarea aceea. Pe o piață mică, suma și tipul operațiunii ajung să identifice clientul pentru oricine urmărește presa de afaceri, chiar fără nume. Concluzia din urmă e interpretarea noastră, iar riscul e concret: un concurent sau un client nemulțumit care sesizează baroul are de unde porni.

La fel de exclus e totalul agregat: „tranzacții însumând peste 500 de milioane de euro” e cifră de afaceri sau rezultat, oricum ai privi-o.

Exemplu. Pagina „Experiență” a unei societăți de avocați fictive, rescrisă după Codul deontologic. Numele și valorile sunt ale exemplului, nu ale unui cabinet real.

Fraza de pe pagina vecheCe se întâmplă cu eaCe încalcă
„Am asistat SC X SA la achiziția Y, de 12 milioane de euro.”Dispare.identitatea clientului; o cifră despre o operațiune încheiată
„Peste 40 de tranzacții finalizate.”Dispare.numărul de dosare
Bannerul cu 12 logouri de cliențiDispare.identitatea clienților
„Cel mai bun cabinet de fuziuni și achiziții din oraș.”Dispare.mențiune comparativă
(nu exista)Se adaugă: domeniile de practică, cu o pagină pentru fiecare.nu încalcă nimic
(nu exista)Se adaugă: tipurile de operațiuni acoperite de echipă (achiziții de societăți, finanțări, restructurări).nu încalcă nimic
(nu exista)Se adaugă: fiecare avocat, cu calitatea lui profesională, baroul și limbile de lucru.nu încalcă nimic

Din patru elemente vechi nu rămâne niciunul, iar pagina nouă are trei blocuri, toate verificabile de cititor în tabloul baroului sau în textul paginii.

Cum arăți experiența fără nume?

Prin ce face cabinetul, nu prin numele celor pentru care lucrează. Clientul care caută un avocat pentru o achiziție de societate vrea să afle dacă echipa lucrează în mod curent pe asemenea operațiuni și cine anume se va ocupa de dosarul lui. Le poți spune asta fără niciun nume:

  • Pagina fiecărui domeniu de practică, cu tipurile de cauze și de operațiuni, explicate pe înțelesul clientului. Cum se scrie o asemenea pagină afli din ghidul despre pagina unui domeniu de practică.
  • Fișa fiecărui avocat: calitatea profesională, baroul, domeniile de practică în care lucrează, limbile de lucru, studiile.
  • Articolele juridice scrise de avocații cabinetului, care arată cum gândesc o problemă fără să pomenească un dosar (articole juridice pentru site-ul cabinetului).
  • Felul în care lucrezi: cum decurge prima consultație, ce documente aduce clientul, cum afli în ce stadiu e dosarul.

Ce poți scrie, în general, e în ghidul despre publicitatea avocatului pe site. Clientul care ajunge pe site vine de cele mai multe ori cu o recomandare și cu decizia aproape luată, iar pagina are de confirmat ce a auzit (despre decizia luată înainte de vizita pe site).

Ce faci cu testimonialele?

Nu le publici. Nu am găsit un text UNBR care să trateze explicit testimonialele, deci ce urmează e deducție din art. 20. Un testimonial publicat de cabinet conține aproape întotdeauna fie identitatea clientului, fie un rezultat („m-au ajutat să câștig procesul”), adesea pe amândouă, iar fiecare dintre ele e exclus de alin. (6).

Varianta anonimă nu rezolvă problema. Alineatul (5) al aceluiași articol impune ca orice informație transmisă prin comunicările avocatului să corespundă „unor criterii obiective de verificare a veridicității”, iar un testimonial semnat „Andrei, Cluj” nu poate fi verificat de nimeni. Rezultatul din text rămâne, oricum, acolo. Același raționament se aplică recenziilor Google preluate pe site, pe care le tratează ghidul despre recenziile Google pentru avocați.

Merită să cauți o formulare ocolitoare?

Aproape niciodată. „O bancă importantă din top 5”, „un lider din energie”, „unul dintre cei mai mari comercianți din România” par o cale de mijloc, fiindcă nu numesc pe nimeni. Codul închide însă tocmai această cale, la art. 20 alin. (7): „În promovarea serviciilor sale, avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului său.” Formula ocolitoare există numai ca să împrumute notorietatea clientului, deci cade sub alineatul care o interzice separat, chiar dacă scapă de interdicția privind identitatea. Pe o piață cu câțiva jucători, „un lider din energie” e, în plus, un nume ușor de ghicit.

Întrebări frecvente

Clientul și-a dat acordul scris să apară pe site. Pot să-l trec?

Nu. Codul deontologic exclude, la art. 20 alin. (6), identitatea clienților din comunicările avocatului și nu prevede o excepție pentru acordul clientului.

Pot comenta pe site o hotărâre judecătorească publicată, în care am pledat?

Poți comenta hotărârea ca orice jurist care o citește, fără să spui că ai fost avocatul uneia dintre părți. Anexa XXXIV, pct. 3.1 lit. c), interzice indicarea litigiilor în care a fost implicată forma de exercitare a profesiei, iar comentariul care pornește de la „dosarul nostru” face exact asta.

Pot scrie că lucrez cu clienți din sectorul bancar sau din energie?

Scrie domeniul de practică (dreptul bancar, dreptul energiei), nu portofoliul („clienții noștri din energie”). Pe un sector cu puțini jucători, a doua formulare indică un client și împrumută din notorietatea lui. Distincția e interpretarea noastră a art. 20 alin. (6) și (7).

Postarea de pe LinkedIn în care felicit echipa pentru o tranzacție intră sub aceeași regulă?

Da. Codul enumeră explicit, la art. 20 alin. (4), platformele online printre mijloacele de publicitate ale avocatului, iar postarea care numește clientul sau tranzacția e o comunicare a avocatului ca oricare alta.

Ce fac cu paginile vechi care încă au logouri și „cazuri de succes”?

Le rescrii sau le scoți, apoi ștergi și fișierele din biblioteca media și prezentările în PDF care le reiau, fiindcă rămân accesibile la adresa lor. Dacă vrei o listă a locurilor de pe site unde au rămas asemenea mențiuni, o facem în auditul gratuit.

Alte ghiduri pentru avocatură și notari

Află ce să repari întâi pe site.

Ne trimiți adresa site-ului și primești gratuit un raport cu problemele ordonate după impact. Apoi stabilim împreună, în 30 de minute, ce faci mai întâi.

  • Fără nicio obligație după raport
  • Domeniul se înregistrează pe numele tău
  • Fără TVA adăugat la prețurile afișate

Formular de contact