La bistrou, cafenea, bar sau cofetărie, lângă prețul redus afișezi prețul anterior: cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile, iar la produsele perisabile, în ultimele 10 zile. La produsele vândute la tejghea sau la pachet regula se aplică. La preparatele servite în local, aplicarea e lectura noastră, deci calculează prețul anterior așa cum l-ar verifica un control.
Regula stă în HG 947/2000, art. 41. Ghidul o aplică la situațiile obișnuite dintr-un local: oferta de prânz a unui bistrou, happy hour la cafenea sau la bar, prăjiturile de sezon ale unei cofetării.
Ce e prețul anterior?
Când anunți o reducere de preț, anunțul arată și prețul anterior. Prețul anterior e cel mai mic preț pe care l-ai practicat pentru același produs în ultimele 30 de zile dinaintea reducerii. Prețul obișnuit, cel din meniul tipărit, pare referința firească. Regula se uită însă la cel mai mic preț din interval, chiar dacă a fost aplicat o singură zi.
Procentul pe care îl anunți se raportează la același preț. Un „-20%” afișat lângă prețul obișnuit, când în interval a existat un preț mai mic, arată o reducere mai mare decât cea reală.
Pentru o reducere anunțată azi, fereastra de 30 de zile începe pe , iar cea de 10 zile pe .
Exemplu, cu valori ilustrative, alese pentru calcul: meniul de prânz costă de obicei 45 de lei, dar într-o zi din ultimele 30 a costat 42 de lei. Anunți o reducere de 20%.
| Varianta | Prețul de la care calculezi | Prețul redus | Prețul anterior afișat |
|---|---|---|---|
| Corectă | 42 de lei, cel mai mic din ultimele 30 de zile | 42 × 0,8 = 33,60 lei | 42 de lei |
| Greșită | 45 de lei, prețul obișnuit | 45 × 0,8 = 36 de lei | 45 de lei |
Afișarea „45 tăiat, 36” arată o reducere calculată de la un preț care nu e cel mai mic din interval.
Sursa: HG 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor, republicată, art. 1, 41 alin. (1)-(3), 8 și 9, verificat în forma consolidată de pe legislatie.just.ro.
Se aplică regula și meniului?
Depinde de felul în care vinzi. HG 947/2000 reglementează indicarea prețului la produsele din suprafețele de vânzare (art. 1), deci la prăjiturile din vitrina unei cofetării, la produsele de la tejghea și la cele luate la pachet art. 41 se aplică, cu intervalul de 10 zile la produsele perisabile.
La preparatele servite la masă, răspunsul ține de art. 8, care exclude „produsele furnizate cu ocazia unei prestări de serviciu”. Mâncarea din restaurant se furnizează odată cu serviciul, deci excluderea poate fi citită și asupra ei. O poziție a ANPC pe acest caz nu am găsit. Lectura noastră: prudența impune prețul anterior și la meniul servit în local.
Art. 9 lit. a) nu schimbă concluzia. El scutește alimentele consumate pe loc în unitățile de alimentație publică numai de indicarea prețului pe unitatea de măsură; scutirea nu privește art. 41.
În practică, diferența contează puțin. Dacă anunți reducerea așa cum ar verifica-o un control, cu prețul anterior calculat corect, anunțul rămâne corect în ambele lecturi.
Ce interval folosești: 30 sau 10 zile?
Regula generală e de 30 de zile. Alineatul (3) al art. 41 scurtează intervalul la 10 zile pentru „produsele susceptibile de a se deteriora sau a se perima rapid”, adică produsele perisabile. Dacă preparatele tale se încadrează la produse perisabile, intervalul e de 10 zile; dacă nu, de 30. Niciun text pe care l-am citit nu încadrează explicit preparatele gătite sau produsele de cofetărie la una dintre categorii.
Când nu ești sigur, calculează pe 30 de zile. Cel mai mic preț din 30 de zile e cel mult egal cu cel mai mic preț din ultimele 10, pentru că intervalul mai lung le cuprinde pe toate. Reducerea afișată iese astfel cel mult egală cu cea permisă de oricare dintre cele două intervale.
Ca să poți face calculul, ai nevoie de istoricul prețurilor. Lista de prețuri cu data fiecărei schimbări, ținută de tine sau scoasă din programul de încasare, îți arată în câteva minute cel mai mic preț din interval.
Cum anunți meniul de prânz care are mereu același preț?
Un preț fix de prânz, aplicat în fiecare zi lucrătoare, e prețul meniului. Îl prezinți ca atare, fără preț tăiat și fără procent (deducția noastră din art. 41: dacă prețul e același în fiecare zi, cel mai mic preț din ultimele 30 de zile e chiar el, deci nu există o reducere de anunțat).
Formula „în loc de”, urmată de suma preparatelor luate separat, e riscantă. Un control o poate citi ca anunț de reducere, iar pentru un meniu cu preț fix prețul anterior e chiar prețul meniului. Prețurile preparatelor luate separat rămân în meniul obișnuit, unde clientul le poate compara singur.
Ce scrii la happy hour?
Dacă happy hour se repetă zilnic, în același interval orar, cel mai mic preț practicat în ultimele 30 de zile e chiar prețul de happy hour, deci un preț tăiat față de prețul obișnuit nu mai arată prețul anterior în sensul art. 41 (deducția noastră; nu am găsit un text care să lămurească reducerile pe interval orar).
Varianta prudentă e o listă de prețuri separată pentru intervalul orar: „Între orele 17 și 19, prețurile de mai jos”, cu prețul fiecărei băuturi, fără preț tăiat și fără procent. Clientul vede la fel de clar cât plătește, iar anunțul nu depinde de o lectură a regulii.
Unde apare reducerea pe site și pe platforme?
Regula privește anunțul, oriunde apare: meniul de pe site, postarea din profilul Google, rețelele sociale, afișul din vitrină și platformele de livrare la care configurezi tu oferta. Prețul anterior și procentul trebuie să fie aceleași peste tot unde anunți aceeași reducere.
Dacă pe o platformă de livrare prețurile tale diferă de cele din local, textul citit nu spune dacă prețul anterior se calculează separat pe fiecare canal. Lectura prudentă: îl calculezi pe prețurile practicate în canalul în care anunți reducerea și ții istoricul fiecărui canal.
Prețul redus rămâne preț de vânzare: HG 947/2000 (art. 2 lit. a)) include în el toate taxele suplimentare. Dacă aplici o taxă de servire, citește și ghidul despre taxa de servire și bacșișul în meniu și pe notă. Iar dacă meniul online e o fotografie, fiecare ofertă pornită sau oprită înseamnă o imagine refăcută; un meniu scris ca text se actualizează mai repede, după cum arată ghidul despre meniul ca PDF, fotografie sau text.
Când nu merită să anunți reduceri zilnice cu preț tăiat?
Fiecare reducere repetată coboară cel mai mic preț din interval. Dacă reduci același preparat de mai multe ori într-o lună, prețul redus devine el însuși prețul anterior, iar reducerea următoare se calculează de la el. După câteva săptămâni, prețul tăiat din meniu nu mai corespunde cu nimic.
Prețul constant, prezentat ca atare, e mai ușor de ținut corect. Reducerea cu preț tăiat rămâne pentru ocaziile rare: o săptămână de lansare, o ofertă de sezon, un preparat pe care îl scoți din meniu.
Întrebări frecvente
Ce fac dacă am schimbat prețul de mai multe ori în ultimele 30 de zile?
Iei cel mai mic dintre prețurile practicate în interval, chiar dacă a durat o singură zi. Acela e prețul anterior pe care îl afișezi lângă prețul redus.
Torturile și prăjiturile intră la produse perisabile?
Încadrarea oficială a produselor de cofetărie nu apare în textele pe care le-am citit. Dacă le tratezi ca perisabile, folosești intervalul de 10 zile; dacă nu ești sigur, calculezi pe 30, care dă un preț anterior cel mult egal. Pentru torturile comandate online, anularea comenzii e tratată separat, în ghidul despre tortul personalizat comandat online.
Pot scrie „ofertă” fără preț tăiat?
Da. O formulare ca „oferta de prânz”, urmată de prețul ei în lei, cu TVA, prezintă un preț. Un preț tăiat sau un procent de reducere anunță o reducere și aduce cu el obligația prețului anterior (deducția noastră din art. 41).
De unde iau prețul anterior dacă nu am ținut evidența?
Din programul de încasare sau de gestiune, dacă păstrează prețul la fiecare vânzare, ori din listele de prețuri datate pe care le-ai tipărit. Dacă nu ai nicio sursă sigură, amâni reducerea cu preț tăiat până strângi 30 de zile de istoric.
Ce riscă localul dacă prețul anterior e greșit?
Încălcarea se sancționează contravențional; suma o afli din forma în vigoare a actului, pe legislatie.just.ro.



