Codul deontologic al psihologilor permite publicitatea bazată pe propriile realizări, cu condiția să fie identificată ca publicitate. Interzice afirmațiile false, superioritatea față de colegi, promisiunile care creează așteptări nejustificate de rezultat, mesajele care speculează fricile clientului și metodele prezentate drept exclusive sau superioare.
Ghidul privește numai psihologii. Medicii au alt cod, cu altă logică. Într-o clinică medicală cu psiholog în echipă, recomandăm ca pagina psihologului să urmeze codul profesiei lui, iar restul site-ului Codul CMR; codurile nu prevăd o regulă explicită pentru unitățile mixte. Cum se construiește un site pe care fiecare profesie își respectă codul găsești pe pagina despre site-ul pentru cabinete de psihologie, fizioterapie și nutriție.
Sursa: Codul deontologic al profesiei de psiholog, textul publicat de Colegiul Psihologilor din România (CPR). Pe site-ul Colegiului există și un proiect de modificare a codului, deci verifică la Colegiu forma în vigoare înainte să rescrii site-ul.
Ai voie să faci publicitate ca psiholog?
Da. Codul admite publicitatea, cu trei condiții de fond: se sprijină pe realizările tale reale, nu le exagerează și nu pune în discuție un coleg. A patra condiție e de formă: publicitatea e explicită și identificată ca atare.
Pe site, prezentarea cabinetului este chiar publicitatea ta, iar vizitatorul știe că citește pagina unui psiholog. Condiția de identificare contează mai ales acolo unde reclama se poate confunda cu informarea: un articol plătit pe un portal, o colaborare pe rețelele sociale, un text promoțional scris ca un articol neutru. În interpretarea noastră, acolo se precizează limpede că e conținut publicitar.
Restul ghidului ia pe rând subiectele unui site de cabinet: formarea, rezultatele, paginile despre tulburări, metodele și mărturiile.
Ce poți scrie despre formarea și atestatul tău?
Exact ce scrie în documente. Codul tratează ca abatere datele nereale despre competență sau atestare, alături de concurența neloială. O formare în curs se prezintă ca formare în curs, cu numele programului. O specializare se scrie cu denumirea din atestat, fără o formulare mai generoasă.
Câteva formulări trec ușor neobservate: „specializat în” după un curs de câteva zile, „expert” fără niciun document care să folosească acest cuvânt, o listă de metode din care unele sunt cunoscute doar din lecturi. Fiecare sugerează o competență pe care documentele nu o susțin și riscă să fie citită ca dată nereală despre competență.
Formarea scrisă corect ajută și clientul. Cine compară două cabinete înțelege ce face fiecare psiholog, fără să descifreze superlative.
Ce înseamnă „așteptări nejustificate”?
O promisiune pe care nu o poți ține pentru fiecare client care o citește. Codul interzice afirmațiile care creează așteptări nejustificate de rezultate. Pe un site de cabinet, ele apar de regulă în trei forme:
- durata garantată: „în 8 ședințe”, „în trei luni”; numărul ședințelor depinde de persoană și de problemă, iar tu îl afli după prima întâlnire;
- rezultatul garantat: „scapi de”, „te vindeci”, „nu mai ai atacuri de panică”;
- rata de succes: procente fără sursă, „9 din 10 clienți”, „rezultate dovedite”.
În locul lor scrii ce depinde de tine: cum decurge prima ședință, cât durează o ședință, cum stabilești împreună cu clientul obiectivele și ritmul întâlnirilor. Sunt informații pe care le poți respecta.
Cum scrii despre anxietate sau depresie fără să speculezi frica?
Scrii despre ce poate face omul, nu despre ce i se poate întâmpla dacă nu vine. Mesajele care speculează fricile clientului sunt interzise explicit. Pe paginile despre anxietate sau depresie, frica e chiar subiectul textului, deci alunecarea se produce ușor.
Trei semne că textul a trecut limita: urgența („nu mai amâna”, „înainte să fie prea târziu”), scenariul catastrofic („anxietatea îți distruge relațiile, cariera, sănătatea”) și lista lungă de simptome scrisă ca un test, după care cititorul conchide singur că situația lui e gravă. Un om anxios citește asemenea pagini altfel decât autorul lor.
Varianta sobră spune în câteva fraze ce este anxietatea, când e potrivit să vorbești cu un psiholog, cum arată prima ședință și cum faci programarea. Ce soliciți în formularul de programare e explicat în ghidul despre primul contact cu psihologul.
Dacă lucrezi și cu persoane în criză, pagina precizează că, într-o urgență, se apelează 112.
Poți scrie că o metodă e mai eficientă?
Nu. Prezentarea metodelor drept exclusive sau superioare e interzisă, iar „mai eficientă decât” e o comparație de superioritate. La fel se tratează „singura metodă care chiar funcționează” sau „abordarea cea mai modernă”.
Poți numi metoda în care lucrezi, dacă formarea ta în ea e atestată, și poți explica pe scurt cum arată o ședință în acea abordare: ce face terapeutul, ce face clientul, ce se întâmplă între ședințe. Cititorul alege mai ușor după o descriere decât după un clasament.
Comparația cu colegii intră sub aceeași regulă și, în plus, sub interdicția superiorității față de colegi. „Cel mai bun psihoterapeut din oraș” nu are o variantă corectă.
Ce faci cu mărturiile?
Codul nu prevede o regulă explicită despre mărturiile clienților. Recomandăm totuși să nu le publici pe site, din cauza confidențialității.
Codul prevede că în comunicările publice nu se dezvăluie informații confidențiale din activitatea profesională. O mărturie e scrisă de client, dar apare pe site-ul tău, cu acordul tău, și spune că acea persoană a fost în terapie, uneori și pentru ce. Chiar semnată cu inițiale, cei care o cunosc o pot recunoaște după detalii. Riscul îl poartă clientul, iar decizia publicării îți aparține.
Același motiv privește cazurile din articole. Un exemplu construit, marcat ca exemplu, ilustrează la fel de bine fără să trimită la un om real. Pentru clinicile medicale regula e alta; o găsești în ghidul despre mărturiile pacienților pe site-ul clinicii.
Cum arată revizuirea unui site existent?
Exemplu. Formulările de mai jos sunt ilustrative, la fel și site-ul de 6 pagini din calcul.
| Formularea de pe site | Problema | Ce scrii în loc |
|---|---|---|
| „Scapi de anxietate în 8 ședințe” | așteptări nejustificate de rezultat | „Numărul ședințelor se stabilește după prima întâlnire.” |
| „Singura metodă care chiar funcționează” | metodă prezentată drept exclusivă | „Lucrez în terapie cognitiv-comportamentală” (numai dacă formarea e atestată) |
| „Nu lăsa anxietatea să-ți distrugă viața” | speculează frica | „Poți vorbi cu un psiholog despre anxietate.” |
| „Cel mai bun psihoterapeut din Iași” | superioritate față de colegi | se elimină, fără înlocuitor |
Calculul: site-ul are 6 pagini, iar 3 dintre ele conțin cel puțin una dintre aceste formulări. Rescrii 3 pagini, nu 6. Pe celelalte trei, de exemplu contactul, programul și onorariile, verifici doar dacă formarea apare exact ca în documente.
Când nu merită să scrii o pagină pentru fiecare tulburare?
Când nu lucrezi efectiv cu toate. Pagini separate pentru anxietate, depresie, tulburări alimentare, adicții și traumă aduc, în teorie, mai multe vizite din căutare. Dacă nu ai formare și practică pentru fiecare dintre ele, pagina spune despre tine ceva nereal, iar codul tratează datele nereale despre competență ca abatere.
Scrii câte o pagină numai pentru problemele cu care lucrezi și pe care le poți descrie din practica ta. Pentru restul, pagina de prezentare spune că, la prima discuție, clientul află dacă îl poți ajuta sau spre cine îl trimiți.
Ce decizi despre cititor înainte de primul rând al unei pagini de prezentare e subiectul articolului textul care convinge se decide înainte de prima frază.
Întrebări frecvente
Pot scrie „psihoterapeut” dacă sunt încă în formare?
Scrii stadiul exact, de exemplu „psiholog, în formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală”. Codul interzice datele nereale despre competență sau atestare. Dacă poți folosi titlul de psihoterapeut în timpul formării, și în ce condiții, confirmi cu Colegiul Psihologilor înainte să publici.
Pot afișa onorariul pe site?
Codul nu interzice explicit afișarea onorariului. Tratează însă ca formă de concurență neloială onorariile subevaluate intenționat, adică un onorariu coborât anume ca să atragă clienții colegilor.
Reclamele pe Google sau pe rețelele sociale intră sub aceleași reguli?
Da. Regulile codului privesc publicitatea psihologului, oricare ar fi canalul. Platformele au, în plus, propriile reguli pentru reclame, pe care acest ghid nu le acoperă.
Pot publica articole despre anxietate pe blogul cabinetului?
Da, ca informare: ce este, cum se manifestă în general, când e potrivit să vorbești cu un psiholog. Fără promisiuni de rezultat, fără ton alarmist și fără cazuri reale din cabinet, nici anonimizate, dacă detaliile pot duce la persoană.
Codul deontologic al psihologilor s-a schimbat?
Ghidul urmează textul publicat de Colegiu. Pe site-ul Colegiului există și un proiect de modificare, deci verifică la Colegiu forma în vigoare înainte de orice revizuire a site-ului.



