Codul fizioterapeutului impune informații reale, verificabile și sobre: fără recuperare garantată, fără așteptări nerealiste, fără mesaje care induc teamă. Terapiile complementare se prezintă separat, iar în orice comunicare publică spui explicit că nu fac parte din fizioterapie. Programul se descrie ca evaluare, obiective și etape.
Ghidul e pentru cabinetele de fizioterapie care oferă kinetoterapie și pentru fizioterapeuții care își scriu singuri paginile de servicii. Codul de deontologie medicală al CMR nu se aplică aici: el privește medicii. Fizioterapeutul are codul profesiei lui, cu alte limite.
Ce cod respectă un cabinet de fizioterapie?
Codul deontologic al fizioterapeutului, adoptat de Adunarea Generală Națională a Colegiului Fizioterapeuților din România (CFZR) prin Hotărârea nr. 6/2025, pe (CFZR, Hotărârea AGN nr. 6/2025, Codul deontologic al fizioterapeutului). Hotărârea modifică anexa la Hotărârea nr. 6/2018, care conținea codul anterior. Un text de prezentare scris după codul anterior se verifică după forma actuală.
Pentru site contează două articole. Primul, art. 45, stabilește cum trebuie să arate orice informație publică despre activitatea ta. Al doilea, art. 44, tratează terapiile complementare, adică serviciile pe care cabinetul le oferă pe lângă fizioterapie.
Un caz aparte: fizioterapeutul care lucrează într-o clinică medicală. Pentru unitățile în care lucrează mai multe profesii, codurile nu prevăd o regulă explicită. Din prudență, pagina fizioterapeutului respectă codul lui, iar restul site-ului clinicii rămâne sub Codul CMR.
Sursa: Codul deontologic al fizioterapeutului, Hotărârea AGN CFZR nr. 6/2025, art. 44 alin. (2)-(3) și art. 45 alin. (1)-(2).
Ce scrii despre recuperare?
Art. 45 alin. (1) impune informații conforme cu realitatea, verificabile, decente și sobre, fără exagerări și fără promisiuni nejustificate. Alin. (2) interzice mesajele care creează așteptări nerealiste sau garantează vindecarea, pe cele care induc teamă sau presiune și pe cele care afectează prestigiul profesiei.
Pe pagina unui serviciu, aceasta înseamnă să descrii ce se întâmplă în cabinet, nu ce se întâmplă cu pacientul la final. Concret, pagina are:
- cui se adresează serviciul, cu afecțiunea numită o dată, fără liste lungi de simptome;
- cum decurge evaluarea inițială;
- cum se stabilesc obiectivele, împreună cu pacientul, după evaluare;
- etapele programului și ce face pacientul acasă între ședințe;
- cum se face programarea.
Numărul ședințelor și durata programului depind de evaluare. Pe site scrii exact acest lucru.
„Verificabil” se aplică și restului paginii. Formarea, aparatura și programul cabinetului se pot confirma. „Sute de pacienți recuperați” nu se poate confirma și, în plus, numărul pacienților tratați nu își are locul pe pagină.
Ce înseamnă „așteptări nerealiste” la kinetoterapie?
Codul formulează principiul, iar exemplele de mai jos sunt încadrarea noastră. O formulare creează așteptări nerealiste când fixează rezultatul înaintea evaluării. Trei tipare se recunosc ușor:
- termenul fix: un număr de ședințe sau de săptămâni după care problema dispare;
- certitudinea: „revii la sport”, „scapi definitiv de durere”;
- alternativa la decizia medicului: „fără operație”, „fără medicamente”. Necesitatea unei intervenții chirurgicale o stabilește medicul.
Teama și presiunea au tiparul lor. „Durerea netratată devine cronică, sună azi” folosește teama ca argument de programare, exact ce interzice art. 45 alin. (2).
Exemplu. Formulările sunt ilustrative, construite pentru acest ghid.
| Formularea de pe site | Încadrarea | Ce scrii în loc |
|---|---|---|
| „Recuperare completă în 10 ședințe” | art. 45 alin. (2): rezultat garantat, cu termen fix | „Numărul ședințelor se stabilește după evaluare.” |
| „Fără operație, revii la sport” | art. 45 alin. (2): așteptare nerealistă | se elimină, fără înlocuitor |
| „Durerea netratată devine cronică. Sună azi.” | art. 45 alin. (2): teamă și presiune | „Programarea se face telefonic sau prin formular.” |
Cum prezinți terapiile complementare?
Pentru terapiile complementare, art. 44 alin. (2)-(3) impune două lucruri. Primul: terapiile complementare se prezintă distinct de fizioterapie. Al doilea: în orice comunicare publică despre ele se menționează explicit că nu fac parte din fizioterapie.
Pe site, „distinct” înseamnă o secțiune proprie în meniu, cu paginile ei. Mențiunea apare în textul fiecărei pagini, la vedere, de preferat în primul paragraf. O formulare simplă: „[Denumirea terapiei] este o terapie complementară și nu face parte din fizioterapie.”
„Orice comunicare publică” acoperă și ce se publică în afara site-ului: postările de pe rețelele sociale, newsletterul, afișul din cabinet. Mențiunea apare în textul postării, chiar dacă postarea trimite spre o pagină care o conține deja.
Codul nu enumeră terapiile care intră în categoria complementară, deci nu dăm exemple. Încadrarea fiecărui serviciu pe care îl oferi o confirmi cu Colegiul.
Exemplu. Valorile sunt ilustrative. Un cabinet are pe site 8 pagini de servicii, din care 3 sunt terapii complementare.
| Ce e pe site | Pagini | Unde apare | Mențiunea din art. 44 alin. (3) |
|---|---|---|---|
| Servicii de fizioterapie | 5 | meniul „Fizioterapie” | nu e cazul |
| Terapii complementare | 3 | secțiune separată în meniu | pe fiecare pagină, deci 3 |
| Postări despre terapiile complementare | câte apar | rețele sociale, newsletter | în textul fiecărei postări |
Rezultatul: 3 pagini separate, fiecare cu mențiunea, plus mențiunea în fiecare postare despre ele. Dacă într-o lună publici patru postări și una privește o terapie complementară, mențiunea apare în acea postare.
Poți publica exerciții pe site?
Da, ca material de educație. Codul nu le interzice, iar art. 45 se aplică și lor: text sobru, fără promisiuni. Un titlu ca „Cinci exerciții care elimină durerea de spate” promite un rezultat; „Exerciții de mobilitate pentru zona lombară” descrie conținutul.
Mai recomandăm două lucruri, care nu sunt obligații prevăzute de Cod. Primul: fiecare articol cu exerciții are mențiunea „Exercițiile nu țin locul evaluării. Programul potrivit se stabilește în cabinet.” Al doilea: articolul e semnat de fizioterapeutul care l-a scris, cu titlul lui profesional.
Dacă în imagini apare un pacient, ai nevoie de consimțământul lui. Când imaginea arată afecțiunea sau programul lui de recuperare, ea poate dezvălui date privind sănătatea, pe care Regulamentul general privind protecția datelor le include în categoriile speciale de date (art. 9 alin. (1)). Consimțământul trebuie să fie explicit (art. 9 alin. (2) lit. a), iar ca să îl poți dovedi îl iei în scris.
Sursa: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 9, EUR-Lex.
Cum scrii titlul profesional?
Exact ca în documentul de liberă practică. Fără „expert în”, fără „specialist de top”, fără titluri care nu apar acolo. Ce titluri protejează legea profesiei verifici la Colegiul Fizioterapeuților din România.
Numele profesiei e „fizioterapeut”. „Kinetoterapie” e numele serviciului, cel pe care îl caută pacienții pe Google, deci îl folosești în titlul paginii de serviciu și în meniu. Persoana se prezintă cu titlul din document.
La formularul de programare, recomandarea noastră, nu a Codului, e să soliciți numai datele de care e nevoie pentru programare: numele, telefonul și intervalul preferat, fără diagnostic și fără documente medicale încărcate. Motivul prezentării se discută la evaluare. Detalii despre câmpurile formularului găsești în ghidul despre formularul de programare al clinicii medicale; partea despre datele privind sănătatea e aceeași și pentru un cabinet de fizioterapie.
Când nu merită să pui terapiile complementare în meniul „Fizioterapie”?
Nu merită în niciun caz. Art. 44 alin. (3) impune prezentarea lor separată, iar un meniu comun le prezintă drept parte din fizioterapie, chiar dacă fiecare pagină poartă mențiunea. Cititorul vede întâi meniul, abia apoi textul.
Același lucru e valabil la pachetele care combină o terapie complementară cu ședințe de kinetoterapie pe aceeași pagină. Pagina pachetului amestecă exact ce Codul impune să fie prezentat distinct. Cele două servicii primesc pagini separate, iar fiecare trimite spre cealaltă printr-o legătură simplă.
Structurăm site-ul după cele două articole prin serviciul site pentru cabinete de terapie. Dacă vrei întâi o imagine a felului în care apare cabinetul online, radiografia online a clinicii verifică profilul Google și site-ul în șapte puncte, gratuit. Pentru o discuție despre site-ul tău, scrie-ne prin auditul gratuit.
Întrebări frecvente
Pot scrie pe site „recuperare după entorsă în trei săptămâni”?
Nu. Un termen fix promite rezultatul înaintea evaluării, adică exact așteptarea nerealistă din art. 45 alin. (2) al Codului fizioterapeutului. Descrii etapele programului și spui că durata se stabilește după evaluare.
Unde pun mențiunea că o terapie complementară nu face parte din fizioterapie?
În textul paginii terapiei, la vedere, și în fiecare comunicare publică despre ea: postare, newsletter, afiș. Codul vorbește, la art. 44 alin. (3), despre „orice comunicare publică”, deci și despre ce iese în afara site-ului.
Pot publica mărturiile pacienților?
Codul fizioterapeutului nu prevede o regulă explicită despre mărturii. Recomandăm să nu le publici. O mărturie spune ce rezultat a avut un pacient, iar cititorul îl ia drept rezultatul lui, adică tocmai așteptarea pe care art. 45 alin. (2) o interzice. În plus, povestea recuperării conține date privind sănătatea, care se publică numai cu consimțământul explicit al pacientului.
Cabinetul de fizioterapie respectă și Codul CMR?
Nu, Codul CMR se aplică medicilor. Când fizioterapeutul lucrează într-o clinică medicală, pagina lui respectă codul fizioterapeutului, iar site-ul clinicii rămâne, din prudență, sub Codul CMR. Pentru acest caz, codurile nu prevăd o regulă explicită.
Pot folosi cuvântul „kinetoterapeut” pe site?
Pentru persoană folosești titlul exact cum apare în documentul tău de liberă practică. Pentru serviciu, „kinetoterapie” e termenul pe care îl caută pacienții și îl poți folosi în titlul paginii și în meniu.



