Afișezi fiecare serviciu cu durata lui și cu prețul pe variantele care îl schimbă: lungimea părului, zona de epilare, durata masajului. Un „de la” e corect numai dacă prețul acela există pentru o variantă numită, iar ce se plătește separat (produsul, accesul la spa) stă în aceeași listă, lângă serviciu.
Ghidul arată ce trebuie să conțină lista, cum scrii prețurile care depind de lungime sau de durată, când folosești „de la”, cum afișezi pachetele și accesul la spa și de ce lista se scrie ca text în pagină.
Ce trebuie să conțină lista?
Clienta care deschide pagina de prețuri vrea să afle trei lucruri înainte să se programeze: cât plătește, cât stă în salon și ce primește pentru banii aceia. Fiecare rând al listei răspunde la toate trei:
- Denumirea serviciului, în cuvintele pe care le folosește clienta: „Manichiură cu ojă semipermanentă” se înțelege, codul intern „MS 2” nu.
- Ce include, într-o frază: spălatul și uscatul la vopsit, pilirea și îngrijirea cuticulelor la manichiură, demachierea la îngrijirea facială.
- Durata, așa cum o stabilește specialistul salonului pentru fiecare variantă.
- Prețul pe fiecare variantă care îl schimbă.
- Ce se plătește separat, în dreptul serviciului: produsul suplimentar, îngrijirea de păr adăugată, accesul la zona de relaxare.
Dacă prețul diferă după specialist, de exemplu între stilistul cu experiență mare și cel la început, lista spune asta pe rând, cu nivelurile numite. Clienta care se programează la un anumit specialist trebuie să vadă prețul lui, nu media salonului. Dacă în salon lucrează și stiliști pe post închiriat, cu prețuri proprii, lista arată clar ale cui sunt prețurile, cum explicăm în ghidul despre postul închiriat în salon.
Serviciile se grupează pe categorii, în ordinea în care le caută clienții: coafură, culoare, unghii, gene și sprâncene, cosmetică, epilare, masaj. Lista lungă, pe o singură coloană, fără grupare, obligă clienta să citească tot ca să găsească un singur rând.
Cum scrii prețul care depinde de lungime?
Numești variantele și dai prețul fiecăreia. Pentru păr, salonul definește lungimile o dată, în cuvinte pe care clienta le poate verifica în oglindă: scurt până la bărbie, mediu până la umeri, lung sub umeri. Definițiile acestea le stabilește salonul, fiindcă nu există o normă; important e să fie scrise și aplicate la fel de toți specialiștii.
Același principiu se aplică la toate serviciile cu variante: zona la epilare, numărul de minute la masaj, tipul de construcție la unghii, setul clasic sau volumul la extensiile de gene.
Exemplu. Prețul unei vopsiri, rescris din forma scurtă în forma completă. Valorile sunt ilustrative, nu medii de piață; prețurile și duratele le stabilește specialistul salonului.
Forma scurtă, de evitat: „Vopsit, de la 150 de lei”.
| Vopsit rădăcină și lungimi, cu spălat și uscat | Durata | Prețul |
|---|---|---|
| Păr scurt (până la bărbie) | 90 de minute | 150 de lei |
| Păr mediu (până la umeri) | 120 de minute | 190 de lei |
| Păr lung (sub umeri) | 150 de minute | 240 de lei |
Sub tabel, o singură frază pentru ce se plătește separat: „Coafatul după vopsit se plătește separat, după lista de coafură.” Clienta cu părul lung știe acum că plătește 240 de lei și stă două ore și jumătate, nu 150 de lei și o oră și jumătate, cum ar fi putut înțelege din forma scurtă.
Dacă un serviciu are atât de multe variante încât prețul nu se poate stabili decât după ce specialistul vede părul, de exemplu o corecție de culoare, lista spune asta direct: „prețul se stabilește la consultație”, cu durata consultației și cu prețul ei, dacă se plătește. Un preț vag e mai rău decât unul anunțat la consultație.
Ai voie la „de la”?
Da, cu o condiție: prețul de după „de la” trebuie să existe pentru o variantă numită, pe care clienta o găsește în aceeași listă. „Vopsit de la 150 de lei” e corect dacă vopsitul pentru părul scurt costă 150 de lei și scrie asta mai jos. E înșelător dacă 150 de lei nu corespunde niciunei variante pe care o oferă salonul.
Legea 158/2008 numără prețul printre elementele după care se apreciază dacă o publicitate e înșelătoare. Potrivit Legii 363/2007, o practică e înșelătoare când conține informații false sau induce în eroare consumatorul mediu. Un „de la” fără nicio variantă reală la prețul acela riscă să cadă sub incidența ambelor legi.
Sursa: Legea 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă, art. 5; Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte, forma consolidată, art. 6.
Ghidul nu afirmă că salonul are obligația să își afișeze prețurile pe site; nu am citit o regulă care să o impună. Ce spun cele două legi e că prețul, odată afișat, nu are voie să inducă în eroare. „De la” rămâne util în reclame și în profilul Google, unde nu e loc de tabel, cu condiția ca legătura să ducă la lista completă.
Cum afișezi pachetele?
Saloanele au voie la pachete, la reduceri și la promoții. Pachetul se afișează astfel încât clienta să poată compara singură:
- Ce servicii include, fiecare cu varianta lui.
- Prețul pachetului și, alături, prețul acelorași servicii luate separat, din aceeași listă.
- Durata totală, dacă serviciile se fac în aceeași vizită.
- La pachetele de ședințe, câte ședințe include, până când se folosesc și ce se întâmplă cu ședințele nefolosite.
Comparația cu prețul separat e corectă numai dacă prețul separat e chiar cel din lista ta. La pachetele de ședințe pentru epilare sau pentru îngrijiri faciale, pachetul numește ședințele, nu rezultatul. „Pachet de ședințe pentru zona axilelor” e o descriere; „pachetul după care nu mai ai păr” e o promisiune pe care trebuie să o poți dovedi, fiindcă Legea 158/2008 (art. 9) pune dovada în sarcina comerciantului. Ce poți scrie despre rezultatul epilării explicăm în ghidul despre epilarea definitivă cu laser.
Pachetul vândut ca voucher cadou primește, în plus, condițiile voucherului: valabilitatea, dacă se poate schimba și cum se face programarea. Le găsești în ghidul despre voucherele cadou vândute online.
Ce scrii la spa: accesul, durata și ce se plătește separat?
La spa, clientul cumpără de obicei două lucruri diferite: accesul la zona de relaxare și procedurile din cabină. Lista le desparte și spune, la fiecare, ce include:
- Accesul: pentru cât timp e valabil, ce zone include (piscina, sauna, baia de aburi) și ce primește clientul la intrare (prosop, halat, papuci).
- Diferențele de preț, dacă există: în zilele lucrătoare față de weekend, pentru copii, pentru abonament.
- Procedurile din cabină, fiecare cu durata și prețul ei, și dacă includ sau nu accesul la zona de relaxare.
- Ce se plătește separat, scris în aceeași listă: băuturile, prosopul suplimentar, prelungirea accesului.
Clientul care face rezervarea la spa pentru un masaj de 60 de minute trebuie să știe înainte dacă poate folosi și sauna după masaj sau dacă plătește accesul separat. Aflată la recepție, aceeași informație transformă o vizită plăcută într-o discuție despre bani.
Imagine sau text?
Text. Lista de prețuri pusă ca fotografie a afișului din salon sau ca fișier PDF se citește greu pe telefon, unde clienta trebuie să mărească imaginea ca să găsească un rând. Motorul de căutare și asistenții AI citesc mult mai sigur un tabel scris în pagină decât o imagine, iar cititorul de ecran al unei persoane cu deficiențe de vedere nu citește imaginea deloc.
Lista scrisă ca text se actualizează și mai ușor: schimbi un preț într-un singur rând de text. Același preț apare de regulă și în alte locuri: în profilul Google, în sistemul de programare online, în răspunsurile din mesaje. Le ții pe toate după aceeași listă, actualizată o singură dată, fiindcă două prețuri diferite pentru același serviciu ridică imediat întrebarea care e cel adevărat.
Pe aceeași pagină sau în subsolul site-ului stau și datele de identificare ale salonului prevăzute de Legea 365/2002: denumirea, sediul, datele de contact, numărul de înmatriculare și codul fiscal. Cine compară prețurile vede și cine le practică.
Sursa: Legea 365/2002 privind comerțul electronic, art. 5 alin. (1).
Un site poate arăta bine și tot să o lase pe clientă fără prețul de care are nevoie ca să se programeze, cum explicăm în articolul Site-ul arată bine, dar clientul nu ajunge unde trebuie.
Când nu merită să publici lista de prețuri?
Când nu ești pregătit să o ții la zi. O listă cu prețuri pe care nu le mai aplici face mai mult rău decât lipsa listei, fiindcă Legea 158/2008 privește tocmai prețul afișat. Când clienta vine pentru prețul de pe site și află la plată unul mai mare, pleacă nemulțumită, iar o recenzie despre „prețuri care nu corespund” rămâne pe profilul salonului mult după ce ai corectat pagina.
Dacă alegi să publici lista, stabilești cine o actualizează și când: la fiecare schimbare de preț, înainte ca prețul nou să se aplice în salon.
Dacă vrei să vezi cum stă salonul tău pe Google față de saloanele din jur, folosește radiografia online a salonului. Pentru o pagină de prețuri scrisă ca text, cu variantele și duratele la vedere, poți solicita auditul gratuit sau ne poți scrie din pagina de contact.
Întrebări frecvente
Sunt obligat să afișez prețurile pe site?
Ghidul nu afirmă o asemenea obligație, fiindcă nu am citit o regulă care să o impună. Dacă le afișezi, prețul nu are voie să inducă în eroare: trebuie să fie cel pe care îl aplici, cu variantele care îl schimbă.
Pot scrie „prețul se stabilește la consultație”?
Da, la serviciile al căror preț depinde de ce vede specialistul, de exemplu o corecție de culoare. Scrii și cât durează consultația și dacă se plătește. La serviciile cu variante cunoscute, cum e vopsitul pe lungimi, dai prețul fiecărei variante.
Cum arăt prețul unui pachet ca să se vadă avantajul?
Afișezi prețul pachetului lângă prețul acelorași servicii luate separat, ambele din lista ta. Comparația e corectă numai dacă prețul separat e cel pe care îl aplici efectiv.
Pun lista de prețuri și în profilul Google?
Poți pune serviciile principale, cu prețul sau cu „de la” urmat de o variantă reală. Prețurile de acolo trebuie să fie identice cu cele de pe site; când schimbi unul, le schimbi pe amândouă în aceeași zi.
Ce fac cu prețurile vechi când măresc tarifele?
Le înlocuiești pe site, în profilul Google și în sistemul de programare înainte ca prețul nou să se aplice în salon. Clientei programate deja la prețul vechi îi spui dinainte dacă prețul ei se schimbă.



