Un magazin online de ceramică din Craiova afișează de trei luni același mesaj sub fiecare cană: „Mai sunt doar câteva bucăți”. În depozit stau patruzeci. Pe 11 noiembrie 2026, Comisia Europeană a propus ca exact acest fel de mesaj să intre pe lista practicilor interzise în orice situație, prin propunerea de regulament numită Digital Fairness Act (DFA), în documentele Comisiei în română „actul legislativ privind echitatea digitală”. Dacă lucrezi acum la drumul clientului prin site, merită să știi ce vizează propunerea înainte să refaci paginile.
Pe scurt, Comisia vizează patru practici frecvente și în magazinele românești: mesajele false despre stoc sau despre câți oameni cumpără un produs, perioadele de probă gratuite care trec singure în abonament plătit, abonamentele care se anulează mult mai greu decât s-au făcut și colaborările cu creatori nemarcate ca reclamă. O parte din ele sunt interzise deja, prin regulile pe care ANPC le aplică azi. Restul depinde de negocieri.
Textul e deocamdată o propunere. Îl discută Parlamentul European și Consiliul, iar forma finală se poate schimba, așa că tot ce urmează descrie ce a propus Comisia, nu obligații care se aplică deja.
Ce a propus Comisia și când s-ar putea aplica
Comisia a prezentat un pachet cu trei piese: regulamentul Digital Fairness Act, o revizuire a Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului (Regulamentul CPC) și o directivă care simplifică Directiva privind drepturile consumatorilor. Comunicatul Comisiei descrie pachetul ca pe o actualizare a regulilor de protecție a consumatorilor pentru mediul online. Pentru un magazin, piesa care contează e regulamentul.
Un regulament se aplică direct în fiecare stat membru, fără o lege națională de transpunere. Propunerea prevede abrogarea Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale, cea pe care o transpune legislația românească aplicată azi de ANPC, și preluarea conținutului ei: regula generală, practicile înșelătoare, practicile agresive și lista celor interzise în orice situație. Deci nimic din ce e interzis azi nu devine permis, iar lista se lungește.
În forma propusă, regulamentul s-ar aplica la 12 luni după intrarea în vigoare, adică un an de pregătire după ce textul final apare în Jurnalul Oficial al UE. Până acolo e drum lung. StartupCafe notează că procedura poate dura mai mulți ani.
Textul are deja opozanți. Federația europeană a dezvoltatorilor de jocuri (EGDF) și Video Games Europe, susținute de asociația românească a dezvoltatorilor de jocuri, RGDA, cer revizuirea lui și îl numesc „inaplicabil, nejustificat și disproporționat”. Una dintre obiecții privește definițiile: industria citește propunerea ca și cum orice joc cu clasificare PEGI sub 18 ani ar fi tratat drept destinat copiilor. Pentru tine, reacția aceasta e un semn că formulările se pot schimba până la votul final.
Lista neagră propusă: mesajele din magazin interzise în orice situație
Azi, un mesaj fals despre stoc se judecă de la caz la caz. Autoritatea trebuie să arate că mesajul e înșelător și că poate schimba decizia unui cumpărător obișnuit. Pe lista practicilor interzise în orice situație, analiza aceasta dispare: ajunge să se dovedească faptul că mesajul era fals.
Potrivit documentului de întrebări și răspunsuri al Comisiei și textului propunerii, pe listă ar intra:
- afirmațiile false despre disponibilitate sau popularitate, de tipul „Doar unul în stoc” sau „Alți cinci clienți se uită la acest produs”, inclusiv numărul de cumpărători afișat lângă produs; când produsul se vinde și în alte magazine, mesajul trebuie să spună că se referă doar la stocul tău;
- formulările care îl fac pe client să se simtă vinovat că refuză, cum ar fi „Ne pare rău că pleci” sau un buton de dezabonare de la newsletter pe care scrie „Nu-mi plac ofertele bune”;
- opțiunile implicite pe care clientul trebuie să le respingă, cum sunt casetele bifate în prealabil: un produs adăugat singur în coș, o cantitate mai mare decât cea aleasă sau un alt produs;
- prețul care crește pe drum: Comisia solicită afișarea prețului complet de la început, cu taxele și costurile suplimentare, deci un magazin nu ar mai putea adăuga o taxă de procesare abia la finalizarea comenzii (checkout);
- funcțiile care împing spre consum excesiv, cum sunt redarea automată sau notificările fără legătură cu ce face clientul în aplicație, pe care clientul ar trebui să le poată opri, una câte una sau pe toate odată.
Pentru aplicațiile cu monede virtuale, propunerea prevede și afișarea valorii în bani reali. Pentru minori, aceste monede ar fi dezactivate implicit, iar mecanismele de tip pay-to-win sau pay-to-progress ar fi interzise.
Abonamentele: proba gratuită, reînnoirea și anularea
Comisia vorbește despre perioadele de probă gratuite care se transformă în „capcane de abonament”. Textul propunerii le tratează pe trei fronturi: proba, reînnoirea și anularea.
O firmă din Pitești trimite lunar o cutie cu cafea de specialitate și oferă prima lună gratuit, cu cardul introdus la înscriere. Azi, în a 31-a zi, cardul se debitează automat. Dacă propunerea trece în forma actuală, firma ar trebui să trimită clientului, înainte de finalul probei, un memento pe un suport durabil, de exemplu un e-mail, cu data de final, prețul și condițiile de anulare. Apoi i-ar trebui acordul lui expres pentru plată.
Fără memento sau fără acord, clientul nu ar fi legat de contract. Debitarea din a 31-a zi și-ar pierde temeiul.
Pentru reînnoirile automate, propunerea face două praguri. La un contract de șase luni sau mai lung, mementoul pleacă cel mult cu o lună și cel puțin cu 14 zile înainte de reînnoire, deci un abonament anual reînnoit pe 1 martie presupune un mesaj trimis între 1 și 15 februarie. Dacă mementoul nu pleacă, clientul poate rezilia gratuit, oricând, până îl primește. La un abonament lunar, primul memento obligatoriu vine cu cel puțin o săptămână înainte de reînnoirea care duce contractul la șase luni sau de a zecea reînnoire, care dintre ele vine prima. Pentru magazin, consecința practică e că sistemul de plăți trebuie să numere reînnoirile fiecărui abonat și să programeze singur mesajul, fiindcă pe un abonament lunar momentul acela vine la circa o jumătate de an de la prima plată, diferit pentru fiecare client.
Cea mai vizibilă schimbare ține de anulare. Dacă abonamentul se poate face online, propunerea prevede o funcție de reziliere pe site, ușor de găsit, etichetată clar și urmată de un pas de confirmare. După confirmare, clientul primește în cel mult o săptămână o dovadă cu data și ora cererii și cu data la care încetează contractul. Un magazin care acceptă anulări doar prin telefon ar avea nevoie de un buton nou.
Mai e un drept care îi privește pe cei care au mutat tot serviciul de clienți pe un robot de conversație (chatbot). După încheierea contractului, clientul ar avea dreptul să discute cu un om, atunci când celelalte canale nu i-au rezolvat problema. Dreptul de retragere de 14 zile rămâne separat; l-am explicat în articolul despre retururile din magazinul online.
Influencerii, reclamele personalizate și prețul diferit pentru fiecare client
La colaborările cu creatori, propunerea prevede ca intenția comercială să fie declarată clar la fiecare postare, cu un termen explicit de tipul „reclamă” sau „colaborare comercială”. Pe rețelele sociale, marcajul s-ar face prin funcția pusă la dispoziție de platformă. Partea care te privește direct: firma care plătește un creator trebuie să se asigure prin contract că el respectă regulile. Firma are astfel o obligație proprie, separată de a creatorului, iar clauzele din contract devin dovada că a respectat-o; am descris clauzele în articolul despre colaborarea plătită cu un creator.
Tot pentru creatori, propunerea interzice îndemnurile directe către minori să cumpere sau să-și convingă părinții, precum și promovarea produselor periculoase sau a celor care nu au voie să fie promovate.
La reclamele personalizate, schimbarea e de întindere. Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) interzice deja platformelor online să afișeze minorilor reclame personalizate sau să țintească oameni după date sensibile, cum sunt sănătatea sau originea etnică. DFA ar extinde interdicția la toate site-urile și aplicațiile. Există riscul ca un magazin de articole ortopedice care își segmentează reclamele după afecțiunea vizitatorului să intre direct sub regulă.
Separat, propunerea interzice prețurile personalizate mai mari pentru minori sau pentru consumatorii vulnerabili. Pentru magazinele care pun la dispoziția clienților un agent AI care cumpără în numele lor, textul prevede ca omul să aleagă, la prima folosire, ce comenzi confirmă singur și până la ce preț.
Ce e interzis deja azi, cu sau fără DFA
O parte din ce se discută acum ca noutate are deja temei. Directiva privind practicile comerciale neloiale, aplicată în România prin legislația națională, are o listă de practici interzise în orice situație, iar câteva sunt frecvente în magazinele online:
- declarația falsă că un produs e disponibil doar pentru un interval foarte scurt, ca să te împingă la o decizie imediată, adică exact cronometrul care repornește la fiecare vizită;
- afirmația că recenziile vin de la cumpărători, fără măsuri rezonabile prin care să verifici că așa e;
- recenziile false sau comandate, prezentate ca păreri de clienți;
- conținutul plătit prezentat ca editorial, fără marcaj; o postare cu un creator nemarcată poate fi tratată, la rândul ei, drept omisiune înșelătoare, fiindcă nu își arată intenția comercială.
Pentru casetele bifate în prealabil, Directiva privind drepturile consumatorilor dă deja clientului dreptul la rambursarea plății în plus pentru care nu și-a dat acordul expres. Deci o corectură făcută acum la aceste puncte reduce un risc care există de azi. Catalogul complet al trucurilor de design, cu exemple, e în articolul despre dark patterns.
Cine ar controla magazinul și cât poate costa o abatere
Revizuirea CPC îi dă Comisiei puteri directe de investigare și amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală mondială. Pragul e însă sus. Comisia intervine doar când abaterea afectează consumatori din cel puțin două treimi din statele membre, cu cel puțin două treimi din populația UE, și doar când firma nu e IMM. Asta înseamnă că un magazin românesc care vinde mai ales în țară rămâne în grija ANPC.
Nici dimensiunea mică nu scutește de reguli. Propunerea spune că nivelul de protecție e același, indiferent de mărimea comerciantului, iar mărimea, cifra de afaceri și resursele firmei contează doar când autoritatea stabilește sancțiunea. Comisia recunoaște că IMM-urile ar putea avea un efort inițial, pentru refacerea interfețelor, a proceselor și a documentației. Practic, costul conformării stă în design și în fluxuri, deci e mai mic dacă îl planifici odată cu o refacere a site-ului.
Pentru tot pachetul, Comisia estimează economii de până la 13,7 miliarde de euro pe an pentru consumatorii din UE. Cifra e o estimare a Comisiei, dar arată cât de mare consideră Bruxellesul paguba din practicile vizate și, deci, cât de serios va fi tratat subiectul în negocieri.
Ce corectezi în magazin fără să aștepți textul final
Ce urmează nu înlocuiește sfatul unui avocat pe cazul tău. Sunt verificări pe care le poți face singur, mâine dimineață, și după care știi ce ai de discutat cu cine îți administrează magazinul.
Verifică fiecare mesaj de urgență din paginile de produs
Deschide primele zece pagini de produs după vânzări și notează, într-un tabel, fiecare mesaj de stoc, de popularitate sau de timp. Lângă fiecare mesaj scrii stocul real din aceeași zi, din sistemul de gestiune. Apoi redeschide paginile într-o fereastră privată a browserului. Dacă un cronometru o ia de la capăt, mesajul e fals. Verificarea e făcută când fiecare rând din tabel are fie un mesaj care se potrivește cu stocul, fie mențiunea „scos”.
Probează anularea abonamentului ca un client
Fă-ți un cont de test, abonează-te la cel mai ieftin plan și cronometrează cât îți ia să găsești anularea, pornind din contul de client, fără să cauți în pagina de ajutor. Notează fiecare clic. La final, verifică dacă ai primit pe e-mail o confirmare cu data la care încetează abonamentul. Dacă ai o perioadă de probă, verifică și dacă pleacă un mesaj înainte de final, cu data și prețul. Rezultatul bun se vede ușor: butonul de anulare e în cont, anularea are cel mult un pas de confirmare, iar confirmarea ajunge pe e-mail.
Solicită în scris marcajul de la fiecare creator
Pentru fiecare colaborare activă, verifică dacă în contract scrie că fiecare postare poartă marcajul de reclamă și folosește funcția de conținut sponsorizat a platformei. Dacă nu scrie, adaugă clauza la următoarea colaborare și solicită linkul fiecărei postări în 24 de ore de la publicare. Ai terminat când tabelul campaniei are, pe fiecare rând, linkul postării și o captură în care marcajul se vede.
Cum te poate ajuta Emblematic
Construim magazine online în care mesajele de stoc vin din stocul real, prețul complet apare din primul pas, iar abonamentul se anulează din contul clientului. Cu pachetul „Administrare magazin”, magazinul și importul produselor le creăm gratuit, iar abonamentul acoperă ce urmează după lansare: găzduirea, mentenanța tehnică și modificările de conținut, fără un număr maxim pe lună. Scoaterea unui mesaj fals sau rescrierea paginii de abonament intră acolo. O funcție nouă, cum e un formular de reziliere legat de plăți, se ofertează separat.
Dacă vrei să știi ce din magazinul tău ar cădea sub propunere, scrie-ne. Îți trimitem paginile cu probleme, împărțite în ce e interzis deja și ce vizează DFA, în ordinea în care le-am corecta.



