Site-ul tău vorbește engleză, dar clienții caută în română

Se întâmplă des la firmele de servicii din Cluj-Napoca, București sau Timișoara care lucrează și cu clienți din afară. Site-ul e integral în engleză, arată profesionist, iar traficul din România e aproape zero. Nu pentru că nu ar exista cerere. Ci pentru că nimeni nu caută în engleză ceea ce vrea să cumpere din orașul lui.

Decizia de a scrie doar în engleză vine de obicei dintr-un raționament rezonabil: „acoperim tot, engleza o înțelege toată lumea”. În practică, acest raționament pierde exact segmentul cu cea mai clară intenție de cumpărare.

Concurența e mai mică, intenția e mai clară

Pe termeni în engleză te bați cu tot internetul. Pe echivalentul lor românesc te bați cu câteva zeci de site-uri, dintre care jumătate sunt abandonate din 2019. Diferența de competiție este uriașă, iar intenția comercială rămâne la fel de puternică. Cine tastează „servicii contabilitate firmă Cluj” nu se documentează, ci caută un furnizor.

Există și un efect mai puțin evident. Motoarele AI care răspund direct la întrebări construiesc răspunsul din sursele disponibile în limba întrebării. Dacă un antreprenor din Brașov întreabă ChatGPT ceva în română, iar tu nu ai nici măcar o pagină în română, nu ai cum să apari în răspuns. Nu e o penalizare, e o absență.

Traducerea nu e localizare

Aici se sparg majoritatea proiectelor. Cineva ia textul englezesc, îl trece printr-un instrument de traducere, îl publică și consideră problema rezolvată. Rezultatul sună a manual de aspirator.

Cuvintele pe care le caută oamenii nu sunt traducerea cuvintelor tale

Un exemplu concret din domeniul nostru. În engleză, termenul consacrat este „web design agency”. Tradus mecanic, iese „agenție de design web”. Numai că românii caută covârșitor „creare site” și „firma site-uri”, nu construcția academică. Dacă îți construiești paginile pe traducerea literală, ești optimizat pentru un termen pe care nu îl tastează nimeni.

Același lucru se întâmplă în comerț. „Sneakers” se caută în România și ca „adidași”, iar „laptop bag” se caută drept „geantă laptop”, fără prepoziție. Cercetarea de cuvinte cheie trebuie refăcută de la zero în limba țintă, nu tradusă.

Formularea locală convinge, chiar și când conținutul e identic

Limba influențează percepția de credibilitate. Un vizitator care citește despre garanție, termen de livrare și modalitate de plată în limba lui evaluează riscul altfel. Pe piețele în curs de maturizare, între care se numără și cea românească pentru multe categorii de servicii digitale, efectul se vede direct în rata de conversie, nu doar în timpul petrecut pe pagină.

Ce se strică la nivel de interfață

Textul românesc este în medie cu 15 până la 20% mai lung decât cel englezesc. Butonul pe care scria „Get started” devine „Începe acum” și se sparge pe două rânduri pe telefon. Meniul cu cinci intrări încape în engleză și nu mai încape în română. Titlurile din secțiunea principală depășesc zona vizibilă.

Verifică asta înainte de traducere, nu după. Cel mai ieftin moment pentru a rezolva o problemă de spațiu este în macheta paginii, nu în producție, când designerul a plecat deja la alt proiect.

Tot la partea tehnică intră marcajul hreflang, care îi spune motorului de căutare ce versiune să arate cui, și structura adreselor. Un subfolder de tipul /ro/ e mai ușor de administrat decât un subdomeniu, iar pentru o firmă mică diferența de efort contează.

Cu ce limbă începi dacă bugetul e limitat

Nu cu toate. O singură limbă făcută bine bate patru limbi făcute prost, iar patru limbi făcute prost sunt exact ce livrează majoritatea plugin-urilor de traducere automată lăsate nesupravegheate.

Uită-te în Google Analytics la țările din care vine traficul și compară-le cu rata de conversie. Când vezi vizitatori mulți dintr-o piață și conversii aproape absente, ai găsit candidatul. De multe ori, pentru o firmă românească, acea piață este chiar România, iar site-ul vorbește engleză din inerție, nu din strategie.

Traducerea automată rămâne un punct de plecare acceptabil pentru volume mari de conținut secundar, cum sunt descrierile a mii de produse. Pentru paginile care aduc bani, adică servicii, prețuri, întrebări frecvente și pagina de contact, ai nevoie de un om care scrie în limba lui.

Ce urmărești după lansare

Nu traficul. Traficul crește oricum când adaugi pagini. Urmărește rata de conversie pe versiunea în română față de cea în engleză, numărul de formulare trimise și, dacă vinzi servicii, calitatea cererilor primite. O versiune bine localizată aduce mai puține cereri, dar mai apropiate de ce vinzi de fapt.

Cum te poate ajuta Emblematic

Când construim un site cu mai multe versiuni de limbă, pornim de la cercetarea de cuvinte cheie separată pe fiecare limbă și abia apoi ajungem la text. Asta schimbă și structura meniului, și titlurile paginilor, nu doar conținutul.

Dacă ai un site în engleză și vrei să înțelegi ce pierzi pe piața din România, echipa Emblematic.ro este disponibilă pentru o consultație fără obligații. Contactează-ne și stabilim împreună pașii următori.