Ghidul e pentru medici: medicină estetică și dermatologie. Fotografiile înainte și după sunt cazuistică proprie, pe care Codul de deontologie medicală al CMR o permite cu consimțământul pacientului. Pentru că sunt date privind sănătatea, consimțământul trebuie să fie explicit și dat anume pentru publicare, iar tu îl iei în scris ca să îl poți dovedi. Imaginea arată rezultatul real și nu promite același rezultat altui pacient.
Codul în vigoare e cel adoptat prin Hotărârea AGN nr. 2/2025, aplicabil de la . Codul anterior, citat încă de multe articole de pe internet, nu se mai aplică. Regula generală, adică lista închisă a conținutului permis în publicitatea unui medic, e explicată în ghidul despre publicitatea medicală pe site-ul clinicii. Aici tratăm numai fotografiile.
Ai voie să publici fotografii înainte și după?
Da, cu trei condiții. Codul spune la art. 42 alin. (2) că publicitatea medicului „se rezumă exclusiv” la o listă închisă, iar pe listă figurează imaginile și materialele video care reflectă exclusiv cazuistica proprie, cu respectarea drepturilor pacienților. O fotografie înainte și după a unui pacient tratat de tine intră în această categorie.
Prima condiție rezultă chiar din formulare: cazul e al tău. Fotografiile primite de la producătorul unui produs, de la un curs sau de la un coleg din altă clinică nu sunt cazuistică proprie, deci nu sunt pe listă.
A doua condiție e consimțământul. Art. 42 alin. (6) lit. g interzice publicarea informațiilor despre persoanele aflate sub tratament, inclusiv a înregistrărilor video și audio, fără consimțământul lor, iar lit. h interzice publicarea datelor personale privind sănătatea fără consimțământ.
A treia condiție ține de mesaj. Alin. (3) interzice garantarea rezultatului, iar alin. (5) lit. c interzice prezentarea unor rezultate nerealiste. Fotografia arată ce s-a obținut la un pacient. Nu e o promisiune pentru următorul.
Sursa: Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România, forma consolidată publicată de CMR, art. 42 alin. (2), (3), (5) lit. c și (6) lit. g-h.
Ce consimțământ îți trebuie?
Codul vorbește despre „consimțământ”. Fotografia unei zone tratate arată însă starea de sănătate a pacientului, deci intră în categoria datelor privind sănătatea, pe care Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) le include în categoriile speciale de date. Art. 9 alin. (2) lit. a permite prelucrarea lor când persoana și-a dat consimțământul explicit pentru unul sau mai multe scopuri specifice.
Din cele două texte rezultă ce îți trebuie în practică: consimțământul explicit al pacientului, dat anume pentru publicare, pe care îl iei în scris ca să îl poți dovedi. Forma scrisă nu apare în textul legii: e modul în care dovedești, la un control sau la o plângere, că pacientul și-a dat consimțământul.
Contează și scopul. Fotografiile făcute pentru fișa pacientului, ca să urmărești evoluția, țin de diagnostic și tratament. Publicarea pe site e alt scop, deci consimțământul pentru procedură nu o acoperă. Le separi pe formular, cu semnături distincte.
Sursa: Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), art. 9 alin. (1) și alin. (2) lit. a.
Ce scrie pe formularul de consimțământ?
Codul nu dă un model de formular. Lista de mai jos e recomandarea noastră, construită ca fiecare element să răspundă unei întrebări pe care o poate pune pacientul sau Colegiul:
- numele pacientului și procedura la care se referă fotografiile;
- care fotografii se publică: înainte, după și intervalul dintre ele;
- dacă fața sau alte trăsături după care pacientul poate fi recunoscut apar în imagine;
- unde se publică, fiecare canal bifat separat: site, profilul Google al clinicii, paginile de pe rețelele sociale;
- că pacientul își poate retrage consimțământul și cum o face, de exemplu prin formularul de contact sau la recepție;
- data și semnătura, separate de cele ale consimțământului pentru procedură.
Un pacient care acceptă site-ul, dar nu și rețelele sociale, primește exact ce a ales. Consimțământul dat pentru un canal nu se extinde la altul.
Poți retușa fotografiile?
Nu. O fotografie prelucrată nu mai reflectă exclusiv cazuistica proprie, iar rezultatul pe care îl arată devine, cel mai probabil, un rezultat nerealist în sensul alin. (5) lit. c. Codul nu vorbește explicit despre retuș, dar cele două prevederi duc la aceeași concluzie.
Practica pe care o propunem: aceeași lumină, același fundal, același unghi și aceeași distanță în ambele fotografii, fără filtre și fără machiaj. Decuparea care ascunde ochii sau un tatuaj, ca pacientul să nu poată fi recunoscut, nu schimbă rezultatul arătat, deci o considerăm compatibilă cu regula.
Ce scrii lângă imagine?
Puțin și exact. Numele procedurii și indicația, intervalul dintre cele două fotografii și mențiunea că e un caz din cazuistica proprie, publicat cu consimțământul pacientului. Numele comercial al produsului folosit nu apare: art. 45 alin. (2) lit. a exclude de pe site-ul medicului referințele comerciale la medicamente și dispozitive medicale. Produsele au un ghid separat, produsele pe site-ul cabinetului medical.
Corecția ridurilor de expresie din zona frunții, procedură injectabilă. Fotografie înainte și la patru săptămâni după. Caz din cazuistica proprie, publicat cu consimțământul pacientului. Rezultatul diferă de la un pacient la altul.
Exemplul descrie procedura fără să numească substanța. Nu am găsit lămurit dacă denumirea comună a substanței poate apărea pe site, deci recomandăm descrierea procedurii fără ea.
Ce nu scrii: „transformare”, „rezultat garantat”, „fără durere”, „cel mai bun rezultat”, „cea mai solicitată procedură”, numărul de pacienți tratați sau o comparație cu altă clinică. Art. 42 alin. (6) lit. a interzice mențiunile comparative și superlative, iar alin. (3) garantarea rezultatului.
Ce faci când pacientul își retrage consimțământul?
Retragi fotografia de pe toate canalele pe care ai publicat-o, în aceeași zi, și notezi data în registru. Fără consimțământ, publicarea cade sub interdicțiile din alin. (6) lit. g-h, indiferent cât de veche e fotografia.
Ca să poți face acest lucru în aceeași zi, ai nevoie de un registru al fotografiilor publicate: cazul, data consimțământului, canalele bifate, adresele exacte unde apare fiecare imagine. Fără el, o fotografie uitată într-o postare veche rămâne publicată după retragere.
Exemplu. Valorile sunt ilustrative. O clinică de medicină estetică fotografiază 30 de cazuri într-un an, pentru fișa pacienților. Doar 12 pacienți semnează și consimțământul explicit pentru publicare.
| Pas | Ce rezultă |
|---|---|
| Cazuri fotografiate pentru fișă | 30, care rămân în fișă, nepublicate |
| Cazuri cu consimțământ explicit pentru publicare | 12 fotografii publicabile |
| Registrul | 12 rânduri, fiecare cu data consimțământului și canalele bifate |
| Un pacient își retrage consimțământul | fotografia lui e retrasă de pe site și din profilul Google în aceeași zi; rămân 11 |
Celelalte 18 cazuri nu se publică, nici decupate, nici fără față.
Se aplică la fel la nutriție?
Dacă de nutriție se ocupă un medic, da: regula e tot Codul CMR, cu aceeași listă și aceleași condiții. Pentru cabinetul de nutriție și dietetică în care lucrează un dietetician care nu e medic, nu am citit codul deontologic al profesiei lui, deci nu spunem ce prevede. Fotografia corpului pacientului, înainte și după o schimbare de greutate, intră însă tot în categoria datelor privind sănătatea, deci consimțământul explicit din GDPR art. 9 se aplică oricui o publică. Textele care însoțesc astfel de imagini sunt tratate în ghidul despre promisiunile de slăbire pe site-ul de nutriție.
Când nu merită să publici o galerie?
Când în ea intră numai cele mai reușite cazuri. Fiecare fotografie poate fi reală și publicată cu consimțământ, dar selecția lasă impresia unui rezultat pe care alt pacient nu îl va obține, ceea ce se apropie, cel mai probabil, de garantarea rezultatului interzisă de alin. (3). O galerie cu cazuri obișnuite, alături de cele foarte bune, și cu intervalul de timp scris la fiecare, arată mai exact ce poate aștepta pacientul.
Nici galeria cu trei fotografii nu ajută. Dacă nu ai suficiente cazuri cu consimțământ, o pagină care explică procedura, indicațiile și desfășurarea consultației informează mai bine decât o galerie cu prea puține cazuri.
Întrebări frecvente
Pot publica o fotografie în care nu se vede fața pacientului fără consimțământul lui?
Nu. Codul CMR condiționează de consimțământ, la art. 42 alin. (6) lit. g-h, publicarea informațiilor despre persoanele aflate sub tratament și a datelor privind sănătatea, fără excepție pentru imaginile în care nu se vede fața. Decuparea reduce riscul de recunoaștere, dar nu înlocuiește consimțământul.
Consimțământul pentru procedură acoperă și publicarea fotografiilor?
Nu. GDPR art. 9 alin. (2) lit. a se referă la consimțământul explicit pentru scopuri specifice, iar publicarea e un scop distinct de tratament. Pacientul semnează separat pentru publicare.
Pot folosi fotografiile înainte și după primite de la producătorul produsului?
Nu. Lista din art. 42 alin. (2) admite numai imaginile care reflectă exclusiv cazuistica proprie. Fotografiile producătorului sunt cazuistica altcuiva și, în plus, o referință comercială la produs.
Regulile sunt aceleași pe Instagram și în profilul Google al clinicii?
Pe rețelele sociale, da. Art. 43 alin. (1) din Cod trece pagina de internet și pagina de pe rețelele sociale între mijloacele de publicitate permise, iar conținutul rămâne cel de pe lista din art. 42 alin. (2). Profilul Google al clinicii nu e numit expres în textele citite pentru acest ghid; îl tratăm, din prudență, cu aceleași reguli. Pe formular, fiecare canal se bifează separat.
Cine răspunde dacă o fotografie e publicată greșit?
Art. 49 din Cod încadrează încălcarea regulilor de publicitate ca abatere disciplinară, iar răspunderea revine medicului titular sau administratorului unității. Dacă vrei ca galeria să fie verificată după aceste reguli, revizuim site-ul clinicii după Codul CMR.



