Orice farmacie, independentă sau dintr-un lanț, își poate prezenta liber programul, serviciile și echipa. Când textul pomenește un medicament, devine publicitate în sensul Legii 95/2006: la medicamentele cu prescripție și la cele compensate e interzisă către public, iar la cele fără prescripție materialul trece întâi prin aprobarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Ghidul e scris pentru farmacistul-șef sau pentru administratorul care aprobă textele de pe site, de pe profilul Google și de pe rețele, și face parte din resursele pentru farmacii. Întrebarea de pus la fiecare text e una singură: pomenește un medicament și, dacă da, ce regim are acel medicament?
Ce înseamnă „publicitate” în Legea 95/2006?
Art. 811 alin. (1) definește larg publicitatea pentru medicamente: orice mod de informare prin contact direct și „orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente”. Prima categorie numită de lege e publicitatea destinată publicului larg, adică exact ce vede pacientul pe site și pe rețele.
Definiția nu pomenește canalul. O postare pe Facebook, un banner pe prima pagină, o descriere de produs cu afirmații promoționale sau un răspuns public la o recenzie care prezintă un medicament intră toate sub capitolul despre publicitate. Prezentarea farmaciei ca serviciu, cu programul, adresa, farmaciștii și receptura, rămâne în afara lui, cu limitele Codului deontologic, descrise mai jos.
Sursa: Legea 95/2006, republicată, forma consolidată publicată de Colegiul Farmaciștilor din România, Titlul XVII, art. 811 alin. (1).
Ce nu e publicitate (art. 811 alin. (2))?
Art. 811 alin. (2) scoate din capitolul despre publicitate patru categorii:
- eticheta și prospectul medicamentului;
- corespondența, eventual însoțită de materiale fără caracter promoțional, prin care răspunzi unei întrebări specifice despre un anumit medicament;
- anunțurile informative, de exemplu despre schimbarea ambalajului sau despre atenționările privind reacțiile adverse, precum și cataloagele comerciale și listele de prețuri, dacă nu au nicio afirmație cu caracter promoțional;
- informațiile despre sănătate sau despre boli, dacă nu au nicio referire, nici indirectă, la medicamente.
Pentru site, ultimele două categorii contează cel mai mult. Un articol despre hidratarea pe caniculă rămâne informare cât timp nu trimite spre un medicament, nici prin fotografie, nici prin legătura spre o pagină de produs. Răspunsul la întrebarea unui pacient despre un medicament anume îl primește cel care a întrebat; un răspuns public, sub o postare, îl citesc toți, deci e mai prudent ca discuția să continue în mesaj privat sau la telefon.
La cataloage și la listele de prețuri există o nuanță. Normele ANMDMR (Ordinul ministrului sănătății nr. 194/2015) permit farmaciilor cataloage și liste de prețuri fără element promoțional în spațiul farmaciei (art. 40 alin. (2)), iar catalogul din farmacie are prețul de raft, fără oferte, reduceri sau prețuri speciale (art. 51 alin. (2)). Cum se aplică regula unei liste publicate pe site afli din ghidul despre catalogul de produse pe site-ul farmaciei.
Sursa: Legea 95/2006, republicată, forma consolidată publicată de Colegiul Farmaciștilor din România, Titlul XVII, art. 811 alin. (2).
Ce nu ai voie să prezinți publicului?
Art. 813 alin. (1) interzice publicitatea destinată publicului larg pentru medicamentele care se eliberează numai cu prescripție medicală (lit. a)) și pentru cele care conțin substanțe definite ca stupefiante sau psihotrope (lit. b)). Alin. (3) adaugă medicamentele prescrise și eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate, adică medicamentele compensate.
Interdicția privește orice material, oricât de mic. O fotografie de raft pe care se citesc numele unor medicamente cu prescripție, o postare care anunță că un antidiabetic compensat a revenit în farmacie sau un banner cu „compensat” lângă numele unui medicament intră toate aici. Pe site rămâne informația despre serviciu, fără numele vreunui medicament: farmacia eliberează rețete, are un anumit program, face receptură.
Art. 813 alin. (2) permite publicitatea către public numai pentru medicamentele care, prin compoziție și scop, se folosesc fără intervenția unui medic pentru diagnostic, prescriere sau monitorizarea tratamentului, „fiind suficiente, la nevoie, sfaturile farmaciștilor”. Acestea sunt medicamentele fără prescripție, cu condițiile de mai jos.
Sursa: Legea 95/2006, republicată, forma consolidată publicată de Colegiul Farmaciștilor din România, Titlul XVII, art. 813.
Ce condiții are materialul despre un medicament fără prescripție?
Prima condiție e aprobarea. Art. 823 alin. (1) lit. a) prevede că, la medicamentele care se eliberează fără prescripție medicală, materialele publicitare destinate publicului larg se supun aprobării prealabile a ANMDMR. Aprobarea vine înaintea publicării, deci o postare publicată pe rețele și trimisă abia apoi la aprobare e deja în afara regulii. Situațiile și pașii sunt în ghidul despre medicamentele fără prescripție și aprobarea ANMDMR.
Art. 815 alin. (1) stabilește conținutul. Materialul trebuie să arate clar că mesajul e de natură publicitară și că produsul e un medicament (lit. a)) și trebuie să conțină denumirea medicamentului, denumirea comună dacă medicamentul are o singură substanță activă, informațiile necesare pentru utilizarea corectă și invitația de a citi prospectul, în forma dată de lege (lit. b)):
„Acest medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.”
Reclama prescurtată (alin. (2)) poate conține numai denumirea medicamentului, denumirea comună internațională sau marca. Pe lângă acestea, art. 812 adaugă trei condiții: medicamentul are autorizație de punere pe piață valabilă în România, informațiile corespund rezumatului caracteristicilor produsului, iar prezentarea e obiectivă, fără să exagereze proprietățile și fără să fie înșelătoare.
Sursa: Legea 95/2006, republicată, forma consolidată publicată de Colegiul Farmaciștilor din România, Titlul XVII, art. 812, art. 815 și art. 823 alin. (1).
Ce interzice art. 816 în orice text?
Art. 816 enumeră ce nu are voie să conțină publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg, fie că e o postare de două rânduri, fie o pagină întreagă. Patru litere privesc direct textele unei farmacii:
- lit. b): sugestia că efectul tratamentului e garantat, că nu are reacții adverse sau că e mai bun ori echivalent cu al altui tratament sau medicament;
- lit. c): sugestia că starea de sănătate se îmbunătățește prin folosirea medicamentului;
- lit. f): referirea la recomandarea oamenilor de știință, a profesioniștilor din domeniul sănătății sau a unor persoane a căror celebritate poate încuraja consumul de medicamente;
- lit. j): asigurările privind vindecarea, oferite în termeni inadecvați, alarmanți sau înșelători.
Litera f) numește explicit profesioniștii din domeniul sănătății, deci și farmaciștii farmaciei. O postare în care farmacistul recomandă un medicament anume intră aici, oricât de întemeiată ar fi profesional recomandarea. Celelalte litere interzic, printre altele, sugestia că o consultație medicală nu e necesară (lit. a)), materialul adresat exclusiv sau în special copiilor (lit. e)) și ideea că un medicament e sigur sau eficace fiindcă e natural (lit. h)).
Sursa: Legea 95/2006, republicată, forma consolidată publicată de Colegiul Farmaciștilor din România, Titlul XVII, art. 816.
Exemplu: patru formulări de pe site-ul și de pe rețelele unei farmacii, raportate la articolele de lege. Formulările sunt ilustrative.
| Formularea cu risc | Regula | Ce scrii în loc |
|---|---|---|
| „Antibioticul pe care ți l-a prescris medicul, la noi în stoc” | Legea 95/2006, art. 813 alin. (1) lit. a) | Rândul dispare. |
| „Medicamentele compensate, cele mai mici prețuri” | Legea 95/2006, art. 813 alin. (3); Codul deontologic, art. 23 | „Eliberăm rețete compensate” |
| „Siropul de tuse recomandat de farmaciștii noștri” | Legea 95/2006, art. 816 lit. f) | „Întreabă farmacistul ce se potrivește pentru tusea ta” |
| „Scapi de durere în 15 minute, garantat” | Legea 95/2006, art. 816 lit. b) și j) | Rândul dispare. |
„Eliberăm rețete compensate” e citit aici ca informație despre serviciul farmaciei, fiindcă nu numește niciun medicament; textul legii nu tranșează explicit acest caz.
Exemplu de calcul al timpului, cu valori ilustrative: un site cu 12 pagini, profilul Google și ultimele 30 de postări înseamnă 43 de texte de verificat. La 10 minute pe text, verificarea durează 430 de minute, adică 7 ore și 10 minute.
Dacă preferi să verificăm noi textele, revizuirea site-ului, a profilului Google și a postărilor farmaciei se face pe aceeași grilă, cu raportul trimis farmacistului-șef.
Ce spune Codul deontologic al farmacistului?
Codul are două secțiuni scurte, despre concurența neloială și despre publicitate; regulile concrete vin din Legea 95/2006 și din normele ANMDMR. Codul nu are reguli despre site, recenzii, fotografii sau rețele sociale.
Art. 22 interzice mijloacele concurenței neloiale, iar art. 23 lit. a) numește printre ele atragerea pacienților prin avantaje materiale sau prin reclamă mincinoasă. De aceea, „cele mai mici prețuri” și cadourile pentru cine cumpără un medicament sunt formulări de evitat.
Art. 25 și 26 privesc informația despre serviciile farmaciei: aceasta trebuie să fie corectă, decentă, legală și onestă, în acord cu rolul farmacistului în promovarea sănătății, și să lase pacientul să decidă independent dacă solicită serviciul. Potrivit art. 29, farmacistul se asigură că promovarea medicamentelor în unitatea lui respectă legea, iar art. 30 interzice promovarea care obligă pacientul să cumpere medicamente nedorite sau în exces.
Sursa: Codul deontologic al farmacistului, anexa 2 la Decizia CFR nr. 2/2009, art. 22-30.
Cine poate sesiza ANMDMR?
Art. 823 alin. (2) prevede că orice persoană fizică sau juridică ce are un interes legitim în interzicerea unei publicități care încalcă acest capitol poate sesiza ANMDMR, iar agenția răspunde în termen de 60 de zile. Legea nu enumeră cine are interes legitim.
Când constată încălcarea, ANMDMR dispune încetarea publicității deja publicate sau interzicerea celei care urmează să apară (alin. (3)) și poate solicita publicarea deciziei sau a unei declarații corective (alin. (5)). Încălcarea regulilor de publicitate se sancționează contravențional; suma o afli din forma în vigoare a actului.
Sursa: Legea 95/2006, republicată, forma consolidată publicată de Colegiul Farmaciștilor din România, Titlul XVII, art. 823 alin. (2)-(5) și art. 825.
Când nu merită să ștergi tot ce ai publicat?
Când arhiva are și texte fără medicamente. Postările despre program, despre servicii și sfaturile de sănătate fără nicio referire la medicamente rămân. Scoți sau corectezi numai textele care pomenesc un medicament, după regimul lui: cele despre medicamente cu prescripție și compensate dispar, iar la cele despre medicamente fără prescripție verifici aprobarea și informațiile din art. 815. O arhivă golită pierde și anunțurile de program de sărbători pe care pacienții din cartier le caută.
Pentru textele noi, e util să stabilești ce trebuie să afle pacientul înainte de prima frază; metoda e descrisă în articolul despre textul care convinge. Dacă vrei o primă evaluare a site-ului și a profilului Google al farmaciei, solicită auditul gratuit.
Întrebări frecvente
O postare cu un sfat de sezon, fără niciun medicament, e publicitate?
Nu, cât timp nu are nicio referire, nici indirectă, la medicamente (art. 811 alin. (2)). Referirea indirectă poate fi o fotografie cu o cutie, un hashtag cu numele unui medicament sau o legătură spre pagina lui din magazinul online.
Postarea scurtă despre un medicament fără prescripție trece și ea prin aprobare?
Legea vorbește, la art. 823 alin. (1) lit. a), despre materialele publicitare destinate publicului larg, fără deosebire după lungime. Reclama prescurtată din art. 815 alin. (2) are un conținut obligatoriu redus, dar textul legii nu o scoate de sub aprobarea prealabilă.
Normele ANMDMR se aplică și farmaciei?
Textul lor e scris pentru companiile farmaceutice și pentru reprezentanții deținătorilor autorizației de punere pe piață și are reguli detaliate despre internet și rețelele sociale; niciun text pe care l-am găsit nu lămurește dacă normele se aplică și materialelor farmaciei, deci întrebarea se pune ANMDMR. Excepția sunt cele două articole care numesc farmaciile, art. 40 alin. (2) și art. 51 alin. (2), citate mai sus.
Un răspuns la o recenzie poate pomeni medicamentul cumpărat?
E mai prudent să nu. Un răspuns public care prezintă un medicament poate fi considerat publicitate, iar art. 16 din Codul deontologic obligă farmacistul să protejeze confidențialitatea informațiilor despre pacienți. Codul nu pomenește recenziile, deci concluzia e o deducție din aceste două reguli; detaliile sunt în ghidul despre recenziile Google ale farmaciei.
Regula e aceeași pentru farmacia veterinară?
Nu. Medicamentele de uz veterinar sunt reglementate de Regulamentul (UE) 2019/6, prezentat în ghidul despre medicamentele veterinare pe site și pe rețele.



