Din 2 august, conținutul generat cu AI trebuie marcat. Pe tine te privește?

De trei săptămâni, o parte din conținutul generat cu inteligență artificială trebuie marcat ca atare în toată Uniunea Europeană. Articolul 50 din Regulamentul european privind inteligența artificială a intrat în aplicare pe 2 august 2026, iar întrebarea practică pentru o firmă care își face singură materialele vizuale nu e dacă legea există, ci care dintre lucrurile pe care le publică intră sub ea.

Răspunsul scurt: mai puține decât se teme lumea, dar nu zero. Iar granița nu trece pe unde se așteaptă majoritatea.

Ce spune regula, fără limbaj juridic

Textul separă două categorii de obligații, iar confuzia dintre ele produce cele mai multe interpretări greșite pe care le-am auzit în ultimele săptămâni.

Prima cade pe furnizorii de instrumente, adică pe cei care fac modelele. Ei trebuie să însemneze conținutul generat într-un format citibil de mașini, un fel de marcaj invizibil încorporat în fișier. Nu e treaba ta și nu ai ce face în privința asta.

A doua cade pe cel care publică, adică pe tine. Ea privește un set mai îngust de situații și cere o informare vizibilă pentru om, nu un marcaj tehnic.

Ce trebuie marcat, concret

Trei categorii, iar în afara lor discuția devine mult mai relaxată.

Conținutul care imită realitatea și ar putea trece drept autentic. Imagini, sunet sau video care seamănă cu persoane, obiecte, locuri sau evenimente reale și pe care un om le-ar putea lua drept înregistrări adevărate. Aici intră fotografia generată a unei echipe care nu există, prezentată ca echipa firmei, sau vocea clonată a unui om real.

Sistemele care vorbesc cu oamenii. Dacă ai pe site un asistent automat, vizitatorul trebuie să știe că nu discută cu un angajat. Excepția e când e evident oricum, dar evidența se judecă din perspectiva unui om obișnuit, nu a unuia care lucrează în domeniu.

Textele publicate pentru a informa publicul pe teme de interes public. Aici e nuanța cea mai des ratată. Obligația nu acoperă orice text scris cu ajutorul unui instrument, ci textele de tip informare publică. Și are o portiță importantă: nu se aplică atunci când un om a verificat conținutul și își asumă răspunderea editorială pentru el.

Ce nu intră

Lista asta e mai lungă și mai liniștitoare:

• corecturile obișnuite de imagine, de la luminozitate la claritate, care nu schimbă substanțial ce se vede;
• grafica abstractă, ilustrațiile vectoriale, elementele decorative, siglele, pentru că nimeni nu le confundă cu o fotografie;
• folosirea instrumentelor pentru documentare, structurare sau ciornă, atâta timp cât rezultatul publicat trece prin mâna și răspunderea unui om;
• lucrările evident artistice, satirice sau de ficțiune, care primesc un regim de informare mai ușor, tocmai ca marcajul să nu strice opera.

Cu alte cuvinte, ilustrația stilizată de pe articolul tău de blog nu are aceeași situație ca fotografia realistă a unui produs care nu există.

Cât costă dacă ignori

Amenzile prevăzute pentru încălcarea obligațiilor de transparență merg până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială anuală, oricare e mai mare. Cifra e concepută pentru companii mari și nu descrie ce va păți o firmă de zece oameni din Cluj.

Riscul real, pentru o firmă mică, e altul și vine mai devreme. E clientul care descoperă că fotografia de la secțiunea echipa noastră arată oameni care nu lucrează acolo. Sancțiunea aceea nu are plafon și nu are cale de atac.

Cum arată marcajul, în practică

Regulamentul cere ca informarea să fie clară și distinctă, cel târziu la prima expunere. Nu cere un format anume, ceea ce e o veste bună, pentru că îți lasă loc să nu strici pagina.

Formulări care funcționează, în funcție de loc:

• sub o imagine, în legenda ei: imagine generată cu inteligență artificială;
• într-o postare pe rețele: menționat în text, nu ascuns la finalul unei liste de etichete;
• la un asistent automat pe site: în primul mesaj, nu într-un text mic de sub fereastră;
• într-un video: la început, nu doar în descriere.

Ce nu funcționează: un rând într-o pagină separată de termeni, la care nu ajunge nimeni.

Ce faci luni dimineață

Un inventar de o oră rezolvă majoritatea situațiilor. Deschizi site-ul și te uiți la fiecare imagine care arată a fotografie. Pentru fiecare, o singură întrebare: ar putea cineva să creadă că e o poză reală, făcută la voi? Dacă da și nu este, primește o legendă.

Apoi verifici trei locuri unde apar cel mai des probleme: pagina de echipă, mărturiile clienților și fotografiile de produs. Ultimele sunt cele mai delicate, pentru că un produs generat, care arată altfel decât cel livrat, ridică și o problemă de practică comercială, separată de tot ce am discutat aici.

Iar dacă folosești instrumente pentru texte, întrebarea e simplă: a citit un om textul înainte de publicare și își asumă ce scrie acolo? Dacă răspunsul e da, ești în regulă la acest capitol. Dacă e nu, ai o problemă mai mare decât marcajul.

Nimic din articolul acesta nu e consultanță juridică. E o traducere în limbaj de firmă a unui text care e scris pentru avocați, cu recomandarea de a verifica situațiile de graniță cu cineva care face asta profesional.

Cum te poate ajuta Emblematic

Facem inventarul materialelor vizuale de pe site și din conturile de social media, marcăm ce trebuie marcat într-un mod care nu strică designul paginii și stabilim o regulă simplă pentru ce se publică de acum înainte, ca discuția să nu se reia la fiecare imagine.

Dacă folosești instrumente de generare în comunicarea firmei și vrei să știi unde stai, echipa Emblematic.ro este disponibilă pentru o consultație fără obligații. Contactează-ne și stabilim împreună pașii următori.