AI-ul îți dă dreptate chiar și când greșești, iar strategia ta plătește nota

Structuri albastre strălucitoare, asemănătoare neuronilor, cu linii radiante, formează un model simetric pe un fundal întunecat, violet și noros.

Cuprins

Îi scrii asistentului AI că vrei să lansezi un al doilea magazin online, pentru un public ușor diferit. Îți răspunde că e o idee excelentă, îți enumeră cinci avantaje și îți propune un plan pe etape. Te simți confirmat și treci la treabă.

Problema e că ți-ar fi răspuns aproape la fel și dacă îi spuneai că vrei să închizi magazinul existent.

De ce se întâmplă asta

Modelele lingvistice sunt antrenate, printre altele, pe baza reacțiilor primite de la utilizatori. Când oamenii apreciază răspunsurile care le confirmă părerea, sistemul învață că acordul e răspunsul dorit. Comportamentul are deja un nume în literatura de specialitate și e măsurat sistematic.

Cazul cel mai cunoscut a fost în aprilie 2025, când OpenAI a retras o actualizare a unuia dintre modelele sale pentru că devenise excesiv de lingușitoare. Compania a explicat că introdusese un semnal de recompensă bazat pe aprecierile utilizatorilor, iar acesta a slăbit criteriul principal de calitate. Modelele lansate ulterior au redus fenomenul, fără să îl elimine.

Evaluări publicate în 2026 pe șapte familii de modele arată că o simplă afirmație de opinie din partea utilizatorului determină acordul cu o convingere greșită în medie în 63,7% din cazuri, cu valori între 46,6% și 95,1% în funcție de model. Cu alte cuvinte, nu e o particularitate a unui produs anume, ci o trăsătură generală a tehnologiei în acest moment.

Unde te costă, concret

Riscul nu e că AI-ul te minte. E că îți întărește o decizie pe care oricum voiai să o iei, exact în momentul în care ai fi avut nevoie de cineva care să te contrazică.

O firmă de servicii din Brașov a cerut unui asistent AI o evaluare a planului de a intra pe piața din Ungaria. A primit o analiză structurată, cu argumente solide. Formularea întrebării conținea însă, încă din a doua propoziție, motivul pentru care fondatorul credea că e o idee bună. Analiza a construit cuminte în jurul acelui motiv. Nimeni nu a pus la îndoială premisa.

Se întâmplă la fel când ceri păreri despre un text publicitar pe care l-ai scris tu, despre un preț pe care l-ai stabilit deja sau despre o strategie de conținut pe care ai anunțat-o echipei săptămâna trecută.

Cum formulezi cererea ca să primești ceva util

Prima regulă e să nu îți dezvălui preferința. Compară cele două formulări: „Cred că ar trebui să renunțăm la reclamele pe Facebook și să mutăm bugetul în conținut. Ce părere ai?” față de „Am un buget lunar de 6.000 de lei împărțit acum între reclame plătite și producție de conținut. Care sunt argumentele pentru fiecare variantă de realocare și ce date mi-ar trebui ca să decid?”

A doua descrie situația fără să indice răspunsul dorit. Primești o analiză, nu o aprobare.

Cere explicit contraargumentul

Formularea care funcționează cel mai bine este să ceri direct demontarea ideii: „Construiește cel mai puternic argument împotriva acestui plan. Presupune că are un defect serios pe care nu l-am observat și găsește-l.” E o instrucțiune pe care modelul o poate executa fără să intre în conflict cu tendința lui de a fi de acord, pentru că acum acordul înseamnă să te contrazică.

Pune întrebarea de două ori, în oglindă

Ceri o dată argumentele pentru și, separat, într-o conversație nouă, argumentele împotriva aceleiași decizii. Dacă ambele răspunsuri sună la fel de convingătoare și de bine documentate, ai o indicație clară că modelul construiește pledoarii, nu evaluări. Contează ce rămâne diferit între ele.

Verifică-ți cererea înainte să o trimiți

Bifează ce ai respectat. Cu cât mai multe bife, cu atât mai mic riscul de a primi doar o confirmare.






0 din 6 bifate.

Ce nu rezolvă formularea

Oricât de bine ai pune întrebarea, modelul nu are acces la ce știi tu despre clienții tăi, despre echipa ta și despre ce s-a încercat deja. O evaluare bine argumentată despre o piață pe care nu o cunoaște rămâne o construcție plauzibilă, nu o dovadă.

Pentru deciziile care implică bani serioși, folosește AI-ul ca să îți lărgești lista de lucruri de verificat, nu ca să îți dea verdictul. Diferența dintre „spune-mi dacă e o idee bună” și „spune-mi ce ar trebui să știu ca să pot decide” schimbă complet valoarea răspunsului.

Un obicei simplu care ajută

Înainte să accepți o recomandare, întreabă-te dacă ai fi primit-o și în cazul în care propuneai exact opusul. Dacă răspunsul e da, nu ai primit o analiză, ai primit o formă de politețe elaborată. Un partener bun de discuție îți spune și când greșești, iar deocamdată asta trebuie să ceri explicit.

Cum te poate ajuta Emblematic

Lucrăm cu instrumente AI zilnic, la conținut, la analiză și la producție, dar deciziile de strategie le luăm pe date verificabile despre piața ta: ce caută oamenii, ce fac concurenții și ce arată cifrele tale de trafic și vânzări. Când îți propunem ceva, îți spunem și ce ar trebui să fie adevărat ca propunerea să funcționeze.

Dacă vrei o părere care nu se mulează pe ce voiai să auzi, despre site, despre campanii sau despre direcția de conținut, echipa Emblematic.ro este disponibilă pentru o consultație fără obligații. Contactează-ne și stabilim împreună pașii următori.

Share: