Un raport de vizibilitate în motoarele AI începe aproape întotdeauna cu o cifră care sună bine. Poziția medie 1,7. Adică atunci când ChatGPT sau Perplexity răspund la o întrebare din domeniul tău, numele firmei apare printre primele. Problema e că media aceea se calculează numai din răspunsurile în care apari, iar absențele nu intră nicăieri în calcul. Dacă vrei și cealaltă față a aceleiași măsurători, am scris separat despre ce se întâmplă când ești citat în răspunsurile AI și tot nu vine nimeni pe site.
Un furnizor care îți trimite o singură cifră nu te minte. Îți arată cifra calculată pe cazurile favorabile, iar tu nu ai de unde să știi câte cazuri au fost.
Cele trei cifre nu răspund la aceeași întrebare
Orice raport serios de vizibilitate în motoare AI se sprijină pe trei măsurători distincte, iar confuzia dintre ele e cea mai scumpă greșeală de interpretare din zona asta.
Acoperirea spune în ce proporție din întrebările urmărite apari deloc. Dacă se urmăresc 80 de întrebări și numele tău apare în 14, acoperirea e 17,5%. Cifra asta nu are nimic de-a face cu poziția. Spune doar cât de des exiști pentru motor.
Poziția medie spune al câtelea ești numit, în răspunsurile în care apari. Și aici e capcana: răspunsurile în care nu apari sunt excluse din calcul, pentru că nu au o poziție de mediat. Nu e o eroare de metodă, e singura definiție posibilă. Doar că rezultatul se citește greșit de aproape toată lumea.
Cota de prezență, pe care o vei găsi în instrumente și sub denumirea engleză share of voice, spune cât cântărești față de concurenții dintr-o listă aleasă dinainte. Reperul e lista scrisă de cineva într-un câmp de configurare. Piața întreagă nu intră în calcul.
Primele două se pot contrazice violent. O firmă de instalații de climatizare din Timișoara poate avea poziția medie 1,7 și acoperirea 17,5% în același raport. Tradus în românește: în 66 de întrebări din 80 nu există, iar în cele 14 în care există e numită prima. Cifra care arată impecabil e chiar cea calculată pe cel mai mic număr de cazuri.
Media se calculează numai din reușite, deci iese aproape perfectă
Mecanismul e vechi și nu are nicio legătură cu inteligența artificială. Un catalog de prezență în care notezi media numai pentru cei care au venit la curs va arăta mereu o medie bună, fiindcă cei care nu s-au prezentat nu primesc notă. Media nu minte despre cei prezenți. Minte despre grup.
Ce faci practic: iei poziția medie și o recalculezi punând absențele la socoteală, cu o poziție de penalizare. Dacă într-un răspuns tipic sunt numite cinci branduri, o absență valorează cel puțin locul șase. Pe exemplul de mai sus, 14 apariții pe locul 1,7 și 66 de absențe socotite ca locul șase dau o poziție medie reală de 5,2, nu 1,7. Aceeași măsurătoare, aceleași date, alt verdict.
Calculatorul de mai jos face exact asta, pe cifrele tale.
Cât de bună e poziția ta medie dacă numeri și absențele
Completează cifrele din raportul primit. Calculatorul arată acoperirea reală și poziția medie recalculată cu absențele incluse.
Acoperire reală: 17,5%
Întrebări în care lipsești: 66
Poziția medie raportată: 1,7
Poziția medie cu absențele numărate: 5,2
Ce spune diferența: Media raportată e mai bună de 3,1 ori decât cea reală.
Ce ceri când primești un raport cu o singură cifră
Nu ai nevoie de acces la instrumente și nu ai nevoie să înveți metodologia. Ai nevoie de patru lucruri scrise în raport, iar pe toate le poate da oricine măsoară corect.
Ceri numărul de întrebări urmărite, pentru că o medie pe 12 întrebări și una pe 300 nu se compară. Ceri în câte dintre ele apari, exprimat ca număr, nu ca procent rotunjit. Ceri lista întrebărilor, fiindcă acolo se vede dacă sunt întrebările pe care le pun clienții tăi sau cele care te avantajează. Și ceri perioada de măsurare, pentru că un răspuns generat de un model se schimbă de la o zi la alta, iar două săptămâni nu susțin nicio decizie de buget.
Dacă raportul nu conține numărul de întrebări urmărite, cifra din el nu se poate interpreta. Nu e un raport slab, e o cifră fără unitate de măsură.
Cota de prezență se măsoară față de o listă pe care o alege cineva
Cota de prezență arată ce felie din discuție ocupi tu, din tot ce se spune despre categoria ta. Sună obiectiv. În practică, felia depinde de lista de concurenți configurată în instrument, iar lista aceea e o decizie umană, nu un fapt de piață.
Pune în listă trei firme mai mici decât tine și cota urcă. Pune în listă liderii naționali ai domeniului și cota coboară la câteva procente. Nimic nu s-a schimbat în afara câmpului de configurare. De aceea cota de prezență e utilă ca serie în timp, urmărită pe aceeași listă luni de-a rândul, și e aproape inutilă ca cifră singulară într-o prezentare. Despre felul în care se construiește prezența asta, nu doar se măsoară, am scris în articolul despre cum devii o sursă citată de ChatGPT și Gemini.
Întrebarea pe care o pui când vezi o cotă de prezență: față de cine? Dacă răspunsul întârzie, cifra nu e comparabilă cu nimic.
Sentimentul fără numărul de mențiuni nu se poate citi
Instrumentele de vizibilitate în AI arată și un scor de sentiment, adică dacă modelul vorbește bine, neutru sau rău despre tine. Un scor de 73 din 100 pare onorabil. Numai că scorul se naște dintr-un număr de mențiuni, iar numărul acela schimbă complet înțelesul.
Un scor de 73 strâns din 169 de mențiuni e o măsurătoare. Același 73 strâns din patru mențiuni e o coincidență. Mai mult, repartiția contează mai tare decât scorul: dacă din 169 de mențiuni 79 sunt pozitive, 90 neutre și niciuna negativă, povestea reală e alta. În mai mult de jumătate din cazuri apari ca nume pe o listă, fără niciun argument atașat. Acela e un gol de conținut, nu o problemă de reputație, și se repară altfel.
Neutru nu e un rezultat bun aflat la jumătatea drumului. E semnul că motorul nu a găsit, în ce ai publicat, un motiv pe care să îl poată reformula.
Citările arată pe cine crede motorul, nu doar pe tine
Partea cea mai puțin folosită a unui raport de vizibilitate în AI e lista citărilor, adică paginile pe care modelul le dă ca sursă atunci când răspunde. Majoritatea nu sunt ale tale. Sunt comparații, articole de presă, ghiduri de nișă, directoare și recenzii.
Dacă un singur ghid de specialitate apare ca sursă în 20 din cele 80 de întrebări urmărite, iar tu ești pomenit în jumătate din acele 20, pagina aceea cântărește mai mult pentru vizibilitatea ta decât orice articol nou de pe propriul site. Lucrul de făcut nu e să scrii al patrulea articol pe aceeași temă. E să ajungi în pagina care e deja citată, prin date corecte, prin prezență în directoarele serioase, prin recenzii reale.
Aici se vede de ce vizibilitatea în motoarele AI nu e o problemă pe care o rezolvă doar conținutul propriu. Datele sugerează că semnalele din afara site-ului cântăresc mai mult decât în căutarea clasică, iar o parte dintre ele nu stau sub controlul tău direct. Ceea ce nu înseamnă că nu se poate lucra la ele, doar că se lucrează mai lent.
Ce verifici în prima jumătate de oră
Deschizi raportul și cauți, în ordine, următoarele. Numărul de întrebări urmărite, fără el nimic altceva nu are sens. Apoi numărul de absențe, calculat ca diferență, pentru că rapoartele îl ascund aproape mereu. Apoi repartiția sentimentului pe pozitiv, neutru și negativ, nu scorul. Apoi primele cinci pagini citate care nu sunt ale tale. Și la final perioada acoperită.
Dacă toate cinci sunt în raport, ai un instrument de decizie. Dacă lipsesc trei, ai o prezentare.
Cum te poate ajuta Emblematic
Noi ne uităm la rapoartele astea cu creionul în mână, nu cu entuziasm. Recalculăm poziția medie cu absențele incluse, verificăm pe ce listă de concurenți s-a măsurat cota de prezență și scoatem din citări paginile terțe care îți aduc cel mai mult, ca să știi unde merită efortul și unde nu. Pentru firmele pe care le ținem pe pachetele de administrare a conținutului, lucrul ăsta intră în ritmul lunar, nu se facturează separat.
Dacă ai primit un raport de vizibilitate în AI și nu ești sigur ce spune, scrie-ne. Îți spunem care cifră din el susține o decizie și care e doar bine aleasă.
