Legea cere site-uri accesibile din 2025, iar textul tău nu trece testul

Cerințele de accesibilitate digitală au devenit obligatorii pentru o parte dintre operatorii economici din România începând cu 28 iunie 2025, prin Legea 232/2022, actul care transpune directiva europeană cunoscută ca Actul european privind accesibilitatea.

Un an mai târziu, majoritatea site-urilor vizate arată la fel ca înainte. Nu din rea-voință, ci pentru că subiectul a fost tratat ca o problemă de conformitate juridică, deci a ajuns la avocat, nu la cel care se ocupă de site. Iar cele mai multe cerințe sunt, de fapt, decizii de design.

Pe cine privește și pe cine nu

Legea nu se aplică oricărui site. Vizează în principal operatorii din comerțul electronic, servicii bancare pentru consumatori, transport de călători, telecomunicații, servicii media audiovizuale, cărți electronice și sisteme de emitere a biletelor, împreună cu produsele care au componente digitale.

Există o excepție importantă pentru firmele mici: microîntreprinderile care prestează servicii, adică sub 10 angajați și cifră de afaceri sau bilanț anual sub 2 milioane de euro, sunt scutite de obligațiile privind serviciile. Excepția nu acoperă însă și produsele, iar interpretarea zonelor de graniță rămâne o discuție de purtat cu un consultant juridic, nu una de tranșat dintr-un articol.

Sancțiunile citate de analizele juridice publicate pe subiect se situează în intervalul de la 6.000 la 15.000 de lei, la care se pot adăuga consecințe indirecte, cum ar fi excluderea din proceduri de achiziție publică.

Standardul la care se raportează, în termeni practici

Referința tehnică este standardul european EN 301 549, care preia la rândul lui criteriile din WCAG 2.1, nivelul AA. Asta înseamnă un set de cerințe concrete, verificabile, nu principii generale.

Aici merită făcută o corecție, pentru că circulă confuzie. Se scrie mult despre WCAG 3.0 și despre un nou mod de calcul al contrastului, numit APCA, cu praguri exprimate în valori Lc. WCAG 3.0 este încă în stadiu de proiect la W3C, iar valorile respective nu sunt obligatorii nicăieri. Dacă cineva îți vinde conformitate pe baza lor, verifică ce standard invocă efectiv contractul. Ce se cere azi în Uniunea Europeană rămâne WCAG 2.1 AA.

Ce înseamnă concret pentru textul de pe site

Patru cerințe acoperă cea mai mare parte a problemelor de text pe un site obișnuit.

Contrastul. Textul normal are nevoie de un raport de cel puțin 4,5 la 1 față de fundal. Textul mare, adică de la 24 de pixeli sau de la 18,66 de pixeli dacă este bold, se poate opri la 3 la 1. Aici cad cele mai multe site-uri românești, prin gri deschis pe alb la textele secundare, prin text alb peste fotografii și prin butoane cu text de aceeași intensitate cu fundalul.

Mărirea. Vizitatorul trebuie să poată mări textul până la 200% fără să piardă conținut sau funcționalitate. Testul durează zece secunde: apeși de câteva ori pe combinația de mărire din browser și verifici dacă meniul mai funcționează și dacă butonul de trimitere din formular este încă vizibil.

Spațierea. Criteriul cere ca pagina să rămână utilizabilă atunci când utilizatorul impune el însuși o spațiere mai generoasă: înălțimea rândului la cel puțin 1,5 ori dimensiunea fontului, spațiul dintre paragrafe la cel puțin 2 ori, spațierea între litere la 0,12 și cea dintre cuvinte la 0,16 din dimensiunea fontului. Site-urile care fixează înălțimi în pixeli pentru butoane și carduri se rup exact aici, cu text tăiat sau suprapus.

Textul ca imagine. Informația nu se transmite prin imagini cu text în ele, cu excepția siglelor. Bannerul frumos în care prețul campaniei este scris direct pe imagine nu poate fi citit de un cititor de ecran și nu poate fi mărit.

Verificarea de treizeci de minute pe care o poți face singur

Nu ai nevoie de audit ca să afli unde stai. Începi cu un instrument gratuit de verificare a contrastului, aplicat pe cele mai importante cinci pagini. Continui cu navigarea exclusiv de la tastatură, folosind tasta de tabulare, ca să vezi dacă poți ajunge la fiecare buton și dacă știi în orice moment unde te afli. Apoi mărești pagina la 200% și verifici formularul de contact. La final, treci prin formulare și confirmi că fiecare câmp are o etichetă vizibilă, nu doar un text de sugestie care dispare la scriere.

De ce merită și dincolo de obligație

Argumentul juridic convinge conducerea, dar nu este singurul. Aproape toate cerințele de mai sus îmbunătățesc și experiența celor fără dizabilități: un contrast bun ajută pe oricine citește pe telefon în soare, etichetele vizibile reduc erorile la completarea formularelor, iar subtitrarea crește vizionarea videoclipurilor pe rețelele sociale, unde majoritatea rulează fără sunet.

Există și o legătură indirectă cu vizibilitatea în căutări. Structura corectă a titlurilor, textul alternativ al imaginilor și textul real în locul imaginilor cu text sunt exact elementele pe care le citesc și motoarele de căutare, și sistemele AI care rezumă pagini.

Ce nu funcționează este soluția rapidă. Modulele care promit conformitate prin adăugarea unui buton plutitor cu opțiuni de accesibilitate nu rezolvă problemele de fond și au fost contestate în instanță în alte țări. Ele adaugă un strat peste un site inaccesibil, fără să îl facă accesibil.

Cum te poate ajuta Emblematic

Accesibilitatea se rezolvă cel mai ieftin la nivel de sistem de design, adică în paleta de culori, în scara tipografică și în componentele reutilizabile. Reparată pagină cu pagină, costă de câteva ori mai mult și se strică din nou la prima modificare.

Dacă vrei să afli unde stă site-ul tău față de cerințele actuale și ce se poate corecta rapid, echipa Emblematic.ro este disponibilă pentru o consultație fără obligații. Contactează-ne și stabilim împreună pașii următori.