Vinzi în Germania, dar marca ta e protejată doar în România

Ai marca înregistrată la OSIM, ai certificatul pe perete și vinzi de doi ani în Germania și Austria printr-un magazin online. Într-o dimineață primești o notificare că cineva a depus aceeași denumire la oficiul european și îți cere să încetezi folosirea ei.

Nu e o poveste rară. Protecția unei mărci se oprește la granița teritoriului în care ai înregistrat-o. Certificatul de la OSIM îți dă drepturi în România. În Germania nu îți dă niciunul.

Trei rute, cu logici diferite

Marca Uniunii Europene

Se depune la oficiul european pentru proprietate intelectuală și acoperă dintr-o singură cerere toate statele membre. Taxa de bază pentru o clasă de produse sau servicii este de 850 de euro, la care se adaugă 50 de euro pentru a doua clasă și 150 de euro pentru fiecare clasă suplimentară.

Avantajul e evident pentru cine vinde în mai multe țări din Uniune. Riscul e că funcționează pe principiul totul sau nimic: dacă un titular dintr-un singur stat membru se opune cu succes, cererea cade pentru întreaga Uniune.

Protocolul de la Madrid

Administrat de organizația mondială pentru proprietate intelectuală, permite ca dintr-o singură cerere să extinzi protecția în peste 130 de state. Taxa de bază pornește de la aproximativ 653 de franci elvețieni pentru o marcă alb-negru, la care se adaugă taxe individuale pentru fiecare țară aleasă. Procedura durează, în general, între douăsprezece și optsprezece luni.

Ruta asta se potrivește cine vizează piețe din afara Uniunii: Regatul Unit, Elveția, Statele Unite, Turcia, Emiratele Arabe.

Depunerea directă în fiecare țară

Cea mai scumpă și cea mai lentă, dar uneori singura variantă pentru state care nu fac parte din sistemele de mai sus. Presupune un reprezentant local în fiecare jurisdicție.

Capcana despre care aud puțini antreprenori

Cererea internațională depusă prin Protocolul de la Madrid se sprijină pe marca ta de bază, cea din România. Dacă în primii cinci ani marca de bază este anulată, atacată cu succes sau abandonată, întreaga înregistrare internațională cade odată cu ea. Se numește atac central și e motivul pentru care marca națională trebuie apărată cu atenție exact în perioada în care ai impresia că problema s-a rezolvat.

Există o procedură de transformare care salvează parțial situația, dar costă suplimentar și se face separat pentru fiecare țară.

Clasificarea care trimite dosare la refuz

Produsele și serviciile se încadrează într-un sistem internațional cu 45 de clase. Cea mai frecventă greșeală la firmele care depun singure e descrierea vagă a activității.

„Servicii de consultanță” nu spune nimic. Un examinator poate cere clarificări, ceea ce întârzie dosarul cu luni, sau poate refuza direct. Descrierea trebuie să fie suficient de largă cât să acopere ce vei vinde peste trei ani, dar suficient de precisă cât să nu se lovească de mărci existente.

Cealaltă greșeală, mai costisitoare: depui doar pe clasa activității actuale, iar când extinzi gama descoperi că altcineva a ocupat între timp clasa de care ai nevoie.

Ordinea corectă a pașilor

Începe cu o căutare de anterioritate în bazele publice ale oficiului european și ale organizației mondiale, înainte să investești în identitate vizuală. E frustrant să descoperi după ce ai plătit logoul, ambalajul și site-ul că numele e ocupat în piața ta principală.

Depune apoi marca națională, dacă România rămâne piața de bază, și stabilește un calendar pentru extindere legat de planul comercial real, nu de intenții. Marca se înregistrează unde vinzi sau unde vei vinde în următorii doi ani, nu peste tot preventiv.

Și verifică programul european de sprijin pentru firme mici. Din februarie 2026, fondul pentru întreprinderi mici și mijlocii a fost redeschis, cu rambursarea a 75% din taxele de înregistrare a mărcii, în limita a 700 de euro per firmă. Pentru o cerere pe o singură clasă, sprijinul acoperă o parte semnificativă din costul de depunere.

Ce se întâmplă dacă amâni

În majoritatea jurisdicțiilor contează cine depune primul, nu cine a folosit primul. Faptul că vinzi de patru ani sub un nume nu îți dă automat dreptul asupra lui într-o țară unde nu ai înregistrat nimic.

Scenariul neplăcut arată așa: un distribuitor local, un concurent atent sau cineva care face din asta o ocupație depune marca ta și apoi îți propune să o cumperi. Prețul negocierii e, de regulă, de zeci de ori mai mare decât ar fi costat depunerea la timp.

Cum te poate ajuta Emblematic

Nu suntem consultanți în proprietate intelectuală și nu depunem noi dosarele, dar construim identitatea de brand cu verificarea disponibilității făcută înainte de prima schiță, ca să nu investești într-un nume pe care nu îl poți folosi în piețele care te interesează.

Dacă pregătești o extindere în afara României și vrei identitatea pusă la punct înainte, echipa Emblematic.ro este disponibilă pentru o consultație fără obligații. Contactează-ne și stabilim împreună pașii următori.